publicul, tâmp, i-a acceptat cu pasivitate, justificând parcă disprețul pe care-l arată protocoalele
pentru gloata care se supune la orice abuz, oricât de evident. În Statele Unite, de pildă,
“consilierii în problemele evreiești” au primit birouri permanente la Casa Albă și la cartierul
general militar american. Acestor consilieri, unul din ei numit în glumă “Mai Marele peste stat”,
se adresau prim-miniștrii englezi ca la suprema autoritate când vizitau America. Protocoalele au
prezis activitatea “consilierilor” când ei nici nu existau încă.
Protocoalele repetă într-una că scopul este distrugerea aristocrației (în 1905 încă mai exista) și
jefuirea proprietății private prin ațâțarea gloatei brutale și tâmpe. Din nou protocoalele au prezis
cu mare precizie ce s-a întâmplat ulterior: “În politică trebuie să știi cum să răpești proprietatea
altora fără ezitare, dacă vrei supunere absolută... Cuvintele ‘Libertate, Egalitate, Fraternitate’ ne-
au adus, grație agenților noștri, legiuni întregi care ne urmează cu un entuziasm orb. Și tot timpul
aceste cuvinte nu sunt decât un cancer care roade bunăstarea popoarelor, distrugând peste tot
pacea, liniștea, solidaritatea, ruinând fundamentul statului. Asta ne-a ajutat în triumful nostru cel
mai mare: ne-a dat posibilitatea să realizăm distrugerea privilegiilor și anihilarea aristocrației,
clasa care era singura apărare ce-o aveau popoarele împotriva noastră. Pe ruinele aristocrației
naturale și genealogice am stabilit noi aristocrația noastră, a oamenilor cu școală și cu bani.
Calificarea aristocrației noastre este averea, care depinde de noi, și informația. Această
posibilitate de a înlocui pe reprezentanții popoarelor cu oamenii noștri a lăsat popoarele la
cheremul nostru și ne-a dat puterea de a le numi noi conducătorii... Noi apărem în fața publicului
pretinzând că salvăm muncitorul de așa-zisa exploatare, când îi propunem să se înroleze în
armatele noastre de socialiști, anarhiști, sau comuniști... Prin mizerie și prin invidia și ura
generate de mizerie vom pune în mișcare gloata, care cu propriile mâini îi va distruge pe cei ce
se opun nouă... Poporul, care crede orbește litera tipărită are în suflet o ură oarbă pentru toți cei
pe care-i consideră superiori lui, căci poporul nu înțelege în ce constă diferența de clasă și
condiție socială... Aceste gloate vor fi fericite să verse sângele acelora pe care, în simplitatea
ignoranței lor, i-au invidiat din născare și ale căror averi le vor putea apoi jefui. Dar de averile
noastre nu se vor atinge, căci noi cunoaștem momentul atacului și vom lua măsuri să ne protejam
avutul... Cuvântul ‘libertate’ face masele de oameni să lupte împotriva oricărei forțe, împotriva
oricărei autorități, chiar împotriva lui Dumnezeu și a legilor naturii. De aceea, când vom prelua
puterea, noi vom șterge acest cuvânt din vocabular ca unul care arată forța brutală care face din
gloate niște bestii setoase de sânge... Dar chiar și libertatea ar putea fi inofensivă și și-ar putea
avea locul în economia statului fără să strice bunăstarea poporului, dacă ar fi bazată pe credința
în Dumnezeu... Din acest motiv, este absolut indispensabil să subminăm credința, să smulgem
din mintea maselor ideea și sentimentul de divinitate și să le înlocuim cu calcule matematice și
nevoi materiale” (adică materialismul dialectic).
Mai departe zic protocoalele: “Am creat dușmănie între scopurile personale și cele naționale,
între urile lor religioase și de rasă, pe care le-am ațâțat în aceste ultime 20 de secole. De aceea,
niciun stat nu va primi ajutor de nicăieri dacă ni s-ar opune. Suntem prea puternici, nimeni nu
scapă puterii noastre. Nici cea mai mică înțelegere nu poate avea loc între națiuni fără ca noi să
nu fim amestecați în secret... Ca să avem opinia publică la dispoziția noastră, trebuie s-o
zăpăcim, publicând pe perioade lungi și în multe locuri opinii contradictorii, până când oamenii
își vor pierde capul în labirintul lor și vor ajunge la concluzia că cel mai bine e să n-aibă nicio
părere în politică, care nu e pentru capul lor, căci numai conducătorii lor înțeleg aceste lucruri.
Acesta este primul secret. Al doilea secret necesar succesului nostru este să augmentăm în așa
măsură defectele naționale, obiceiurile, pasiunile, condițiile vieții civile, încât nimeni să nu se
mai descurce în haosul ce va rezulta. Drept urmare, oamenii nu se vor mai înțelege între ei... Prin
aceste mijloace o să epuizăm popoarele, și ele vor fi forțate să ne ofere nouă puteri
internaționale, care ne vor pune în situația ca, având acele puteri, fără violență și în mod gradat,
să absorbim toate forțele statale ale lumii și să formăm un supra-guvern. În locul conducătorilor
de azi vom instaura o structură pe care o vom numi administrația supra-guvernamentală. Brațele