Pentru că a fi cult înseamnă mai mult decât lectura, cultura presupune şi
“ vizionarea “ altor arte şi multe altele. Sunt ruşinos de mulţi intelectuali care
restrâng mult raza de acţiune a acesteia, se limitează la puţine segmente culturale şi
cred că asta e tot despre subiect. Care de fapt nu e un subiect, e viaţa însăşi, una
frumoasă, fără răutate.
CULTURA ESTE TOTALITATEA VALORILOR MATERIALE ŞI SPIRITUALE CREATE DE
OMENIRE DE-A LUNGUL VEACURILOR.
- E prea mult.
- Vă voi arăta nişte scurtături, deşi asta vă limitează...însă decât nimic...
- E prea greu.
- Doar la început, am mai spus-o. Uite un exemplu de tipologie umană, Peştera
lui Platon.
E o simplă povestire, ca întindere scriptică, însă vă va învăţa cum să-i identificaţi şi să
vă feriţi de o mulţime de oameni care vă pot face rău, pe care altfel i-aţi tolera prin
preajmă sau chiar aţi încălzi şarpele la sân. E despre pericolul nepăsării şi al
complacerii, despre faţa nevăzută a eşecului. Iar toate beneficiile, de o importanţă
enormă, care vor veni din citirea şi “ gândirea “ acestei alegorii, sunt cuprinse doar
de câteva pagini.
Apetenţa pentru cultură e ca pofta de mâncare, vine practicând-o. Caz real :
- Bunico, ţi-am adus salată de boeuf.
Prima dată a auzit de aşa ceva...nu ştiu cum e în alte părţi, dar noi, la oraş, îl
considerăm preparat tradiţional, deşi e franţuzesc.
- Nu mănânc eu prostie de-aia, aproape s-a răstit ea.
Dar până la urmă a testat-o, doar că să spună că e de nemâncat.
A doua oară a mâncat puţin şi a tăcut, nu a mai criticat-o nici prin vorbe, nici prin
strâmbături, iar a treia oară :
- Sper că aţi adus salată de boeuf...
- Există pericolul să devenim sofişti, aud iar voci din spate. Vom fi ceva de genul :
omul acela ştia tot ce se putea şti în lume, dar atâta tot. - Vai de mine, ce sus aţi sărit, dintr-odată. E ca şi cum ţi-ar fi teamă să câştigi un
miliard de dolari din slujba de profesor.
Pe scurt :
- citiţi măcar 100 de cărţi recomandate de un profesor de literatură, în câțiva ani
veţi reuşi.