unui avânt incredibil al ştiinţei, dar în lume există la greu crime şi sărăcie, se
încadrează în aceeaşi categorie, a pericolului reprezentat de ştiinţa Netotală. De fapt,
cred că în cărțile de istorie va scrie :
- La începutul secolului 21, cu tot avântul tehnologic, omenirea era tributară
prostiei și sălbăticiei.
Gândim atât de departe, dar pierderile infime, adică goana după progres şi profit,
aruncă lumea într-o eră de bestialitate la fel de intensă ca-n erele întunecate ale
omenirii. Am spus goana, nu dorinţa de profit, e o mare diferenţă, am mai scris pe
undeva că un capitalism decent încă e bun pentru omenire...
Este o foarte bună demonstrare a faptului că dacă nu ţii cont de tridimensionare, de
pierderile infime, de conştiinţa colectivă şi de tot ce am scris până acum, putem
ajunge chiar la sfârşitul civilizaţiei, în urma mai multor accese de nebunie ale
societăţii umane. Al treilea război mondial va exista, cu siguranţă, şi va produce 2
miliarde de victime, dacă nu ne schimbăm foarte repede concepţia despre Lume.
- Echilibrul, nimeni nu-i aşa de nebun să declanşeze aşa ceva...
- Ba da, umanitatea a mai avut şi o să mai aibă accese de nebunie...la fel ca o
persoană.
Şi ţările se comportă ca o persoană cu personalitate distinctă, râd, plâng, sunt ba
prietenoase, ba periculoase, cinstite sau puse pe înşelăciuni...
- Giordano Bruno, Galileo Galilei...printre primele victime ale dictaturii proştilor,
din istoria recentă. Deşi a trecut o jumătate de mileniu de când omenirea ştie că nu
soarele, ci Pământul răsare, pentru că el se învârte în jurul soarelui, rămânem
încremeniţi în aceste 2 cuvinte, soarele... - Ei, ce mare lucru, sunt doar nişte vorbe...
- Nu e deloc adevărat şi ştiţi de ce sunt sigur de asta, că în aceste 2 cuvinte stă
toată decăderea umană şi pericolele imense asociate ei? Pentru că este tot o
revelaţie oferită mie de Formatori.
De data aceasta, acest mesaj “ înapoiaţilor, egocentrişti jalnici ce sunteţi, încă mai
folosiţi “ soarele răsare “? “ a apărut scris cu un spray de vopsea pe un gard mare de
beton, pe lângă care treceam destul de des. Au trecut ani şi e încă acolo, să-l văd tot
timpul. Dacă era scris în altă parte puteam să-l ratez o perioadă, primăria l-ar fi şters
între timp și nu l-aș mai fi citit niciodată, pe când aşa, este într-un loc suficient de
retras ca să nu deranjeze pe nimeni, dar suficient de mare ca să dau cu nasul în el.
Sunt convins că mulţi au înţeles cât de periculoasă este această pierdere infimă,
conform principiilor Matematicii Totale, pentru că de data aceasta nu mai e vorba
despre un plan personal, ci de întreaga umanitate. Hoţia şi criminalitatea din lume
sau pur şi simplu dramele provocate de legiuni nesfârşite de ignoranţi, de încuiaţi, fie
ei oameni simpli sau cu putere, sunt rezultatul acestei neglijări a gândirii, care nici