Austria, Bohemia, Ungaria
În urma Congresului de la Viena din anul 1815, Imperiul Austriac își exercita autoritatea asupra unui vast
teritoriu. În plină epocă imperială, întreaga viață cultural artistică era dominată de un stil opulent, denumit de
francezi Empire iar de germani Biedermeier, după numele unui personaj de benzi desenate, simbol al clasei de
mijloc germane. Simplu, robust și amplu, mobilierul de tip Biedermeier are suprafețe netede, cu minimum de
ornamente și elemente sculptate. În fruntea hegemoniei s-a aflat Casa de Habsburg, prin Împăratul Franz Joseph
Karl (1830-1916), Rege al Ungariei, Bohemiei, Dalmației, Croației, Slavoniei, Galiciei, Lodomeriei, Iliriei și
Jerusalemului, Mare Prinț al Transilvaniei, Mare Voievod al Serbiei. Principalele familii nobiliare au rămas
aceleași, formate încă din epoca feudală. În deceniile următoare, la fel ca în restul Europei, au apărut și apoi s-au
dezvoltat noi stiluri artistice și arhitecturale: neo-clasic, gothic revival, neo-baroc, empire, national romatic, art
nouveau, Vienna secession, avant garde, funcționalism, futurism, expresionism, organic, rationalism, bauhaus,
modern, art deco. Principalii artizani austrieci ai dezvoltării imobiliare au fost arhitecții: Ludwig Baumann,
Leopold Bauer, Karl Ehn, Freiherr Heinrich von Ferstel, Josef Frank, Hugo Gorge, Gustav Gugitz, Karl Freiherr
von Hasenauer, Johann Hattey, Josef Hoffmann, Carl Holzmann, Emil Hoppe, Georg von Hauberrisser, Carl
Junker, Arnold Karlplus, Herbert Kastinger, Carl Kayser, Adolf Loos, Paul Meissner, Eduard van der Null, Joseph
Olbrich, Hans Pfann, Richard Pfob, Franz Reznicek, Carl Roesner, Bernard Rudofsky, Albert Schickendanz,
Rudolf Schindler, Friedrich von Schmidt, Otto Schonthal, Franz Schuster, Margarete Schutte Lihotzky, August
Sicard von Sicardsburg, Wilhelm Stiassny, Carl Tietz, Otto Wagner, Liane Zimbler. Printre clădirile de marcă
ridicate în epocă se numără: Palatul Hofburg, Palatul Thurn Valsassina, Palatul Schlick, Palatul Klein, Primăria,
Votivkirche, Biserica Sf. Leopold, Pavilionul Expozițional pentru Weltausstellung din 1873 (Rotunda),
Akademisches Gymnasium, Konigswarter House, Opera Carltheater și Burgtheater, Muzeul de Artă, Ministerul
de Război și Arsenalul, Ambasada Americană, Muzeul de Arte Aplicate din Viena, Biserica Herz-Jesu din Gratz,
Castelul Leichtenstein (restaurat), Castelul Kreuzenstein (restaurat). Arhitecți născuți în Bohemia sau Moravia au
fost: Frantyisek Bilek, Heinrich Blum, Josef Chochol, Cristoph Dientzenhofer, Alois Dryak, Josef Fanta, Bedrich
Feuerstein, Frantisek Gahura, Josef Gocar, Josef Hlavka, Josef Hoffman, Vlastislav Hofman, Jan Vladimir
Hrasky, Pavel Janak, Jan Kotera, Jan Letzl, Adolf Loos, Josef Mocker, Josef Zitek. Clădiri reprezentative din
Bohemia: Catedrala Sf. Vitus, Biserica Sf. Wenceslaus, Biserica Sf. Prokop, Palatul Skoduv, Palatul Adria,
Teatrul Național, Sala Rudolphinum, Facultatea de Drept, Gara, Observatorul Ondrejov, Institutul de Geografie,
Hotel Europa din Praga, Muzeul Bohemiei din Kralove, Crematoriul din Pardubice, Primăria din Zlin, Arhitecți
unguri reprezentativi au fost: Emil Agoston, Ignac Alpar, Aladar Arkay, Lipot Baumhorn, Gyozo Czigler, Frigyes
Feszl, Alajos Uauszmann, Jozsef Hild, Istvan Kiss, Floris Korb, Floris Lajata, Bela Lajta, Adolf Lang, Ede
Magyar, Geza Maroti, Gyula Partos, Samu Pecz, Ferenc Pfaff, Mihaly Pollak, Zsigmond Quittner, Ferenc Reitter,
Gyula Rochlitz, Frigyes Schulek, Imre Steindl, Miklos Ybl. În Ungaria, clădiri reprezentative pentru arhitectura
secolului al XIX-lea sunt: Clădirea Parlamentului, Muzeul de Artă, Muzeul Geologic, Muzeul de Artă Aplicată,
Piața Eroilor Budapesta, Piața Kos Karoly, Podul cu lanțuri, Palatul New York, Sala Vigado din Budapesta,
Catedrala Înălțării Maicii Domnului din Esztergom, Catedrala Sf. Ioan din Eger. Marea Sinagogă din Pecs,
Primăria din Kecskemet.