Regatul Romaniei

Sub patronajul Casei de Habsburg, Viena a fost capitala încoronată a muzicii clasice, visul oricărui muzician
sau compozitor. Renunțând la orice ierarhie subiectivă, în secolul al XIX-lea și prima jumătate a secolului XX,
principalii compozitori ai Austriei imperiale și apoi ai Republicii Austriece au fost: Elkan Bauer, Alban Berg,
Anton Bruckner, Franz Clement, Carl Czerny, Anton Diabelli, Nico Dostal, Joseph Eybler, Robert Fuchs,
Siegmund von Hausegger, Johann Hummel, Erich Kleiber, Frtiz Kreisler, Josef Labor, August Lanner, Joseph
Karl Lanner, Alois Melichar, Jaques de Menasce, Franz Xaver Mozart, Sigismund von Neukomm, Walter Rabl,
Emil von Reznicek, Franz Schmidt, Arnold Schoenberg, Franz Schubert, Robert Stolz, Eduard Strauss, Johann
Strauss I, Johann Strauss II, Josef Strauss, Franz von Suppe, Sigismond Thalberg, Anton Webern, Egon Wellesz,
Karl Michael Ziehrer. La aceștia s-a alăturat compozitorii cehi: Karel Bendl, Pavel Borkovec, Ludvik Celansky,
Carl Czerny, Frantisek Drdla, Antonin Dvorak, Frantisek Doubrabsky, Zdenek Fibich, Bohumil Fidler, Bohuslav
Foerster, Frantisek Broz, Julius Fucik, Alois Haba, Pavel Haas, Leos Janacek, Jaroslav Jezek, Otkar Jeremias,
Vaclav Kapral, Vitezslava Kapralova, Gideon Klein, Isa Krejci, Jan Kubelik, Wilhelm Kuhe, Gustav Mahler,
Bohuslav Martinu, Vitezslav Novak, Otakar Ostrcil, Johan Pehel, Josef Pischna, David Popper, Josef Karl
Richter, Theodor Schaefer, Ervin Schulhoff, Frantisek Skoup, Jan Skoup, Adolf Strauss, Josef Suk, Pavel
Krizkovsky, Bedrich Smetana, Vaclav Tomasek, Viktor Ullman, Slava Vorlova, Emil Votocek, Ladislav
Vyclapek, Jaromir Weinberger. Lista compozitorilor din Ungaria include următoarele personalități: Abrany Emil,
Abrany Kornel, Adam Jeno, Adler Vincent, Agghazy Karoly, Auer Leopold, Bartok Bela, Dohnany Erno, Doppler
Ferenc, Egressy Beni, Erdely Mihaly, Erkel Ferenk, Frid Geza, Gobbi Alois, Gobbi Henri, Goldmark Karoly,
Gungl Joseph, Heller Stephen, Hertzfeld Victor, Hubay Jeno, Huszka Jeno, Jarno Georg, Jemnitz Sandor, Joachim
Joseph, Kadosa Pal, Kalman Emmerich, Keller Bela, Kodaly Zoltan, Joseph Kosma, Kuliffay Izabella, Lajtha
Laszlo, Lehar Ferenc, Lendvai Erwin, Liszt Franz, Matray Gabor, Mihalovich Odon, Ignac Mihaly, Moor
Emanuel, Mosonyi Mihaly, Nyregyhazi Ervin, Poldini Ede, Radnai Miklos, Raimann Rudolf, Richter Paul,
Remeny Ede, Rozsa Miklos, Serly Tibor, Szell George, Szervanszky Endre, Szirmai Albert, Takacs Jeno, Thern
Karoly, Vecsey Ferenc, Waldbauer Josef, Wayditch Gabriel, Weiner Leo, Zador Jeno, Geza Zichy. Ca o
caracteristică a epocii este apariția primelor asociații profesionale ale muzicienilor: Asociația Prietenilor Muzicii
la Viena, Societatea pentru Cultivarea Muzicii Sacre la Praga, Societatea Școlii Naționale de Muzică din
Budapesta. Muzica de operă și operetă a trecut din saloanele imperiale și regale în saloanele familiilor nobiliare,
apoi în sălile de operă accesibile marelui public. Opera din Viena și-a deschis porțile la 25 Mai 1869, cea din
Praga la 5 Ianuarie 1888, iar Opera din Budapesta și-a deschis porțile la 27 Septembrie 1884. Nume precum
Strauss, Lehar, Dvorak, Janacek, Mahler, Smetana, Liszt, Bartok, Kalman, Lehar au ținut capul de afiș pentru cele
mai multe dintre spectacolele puse în scenă. O caracteristică generală o formează și apariția mișcărilor naționale,
caracterizate prin compoziții inspirate sau preluate din muzica populară. Până la sfârșitul secolului al XIX-lea
muzica a devenit o preocupare de seamă pentru toate clasele sociale, iar începând cu secolul al XX-lea, muzica
s-a socializat, pentru a deveni apanajul claselor de mijloc, apoi al muncitorimii și țărănimii.