Leagăn al unui important segment al culturii Europene, aliat strategic al Imperiului Otoman, Franța în general
și Parisul în special au reprezentat un permanent centru de atracție pentru tinerimea română. Toate beizadalele și
progeniturile boierești își completau studiile la Paris, fie ele atristice și culturale, științifice, economice sau
diplomatice. Prin Regele Carol I, Casa Regală a României era înrudită și îndatorată Împăratului Napleon al
III-lea, cel care a mediat cu Sultanul Abdulmejid aducerea Casei de Hohenzollern în România. Începând cu Legea
Constituțională din anul 1875, Franța a devenit prima Republică Parlamentară din Europa, având în fruntea
justiției un for democratic al cărui principiu fundamental era: "egalitate, libertate, fraternitate". În epoca Regatului
României, președinți ai Franței au fost: Louis Jules Trochu, Adolphe Thiers, Patrice de MacMahon, Jules Grevy,
Marie Francois Sadi Carnot, Jean Casimir Perier, Felix Faure, Emile Loubet, Armand Fallieres, Raymond
Poincare, Paul Deschanel, Alexandre Millerand, Gaston Doumergue, Paul Dourmer, Albert Lebrun. Preluând
prerogativele morarhice, președintele se află în fruntea diplomației, este comandant suprem al armatei,
colaborează strâns cu șeful gubernului, este canonic de onoare al Bisericii Laterane a Sfântului Ioan de la Roma,
co-Prinț de Andorra, Mare Maestru al Legiunii de Onoare și al Ordinului Național de Merit. Cel mai inovativ
sector din economie a fost cel bancar, începând cu Banque de France, Banque de Rothschild Freres și Credit
Mobilier fondată de frații Emile și Isaac Pereire, urmate apoi de Societe Genrale și Credit Lyonnaise.
Prosperitatea economică se reflectă cel mai sugestiv prin magazinul universal Au Bon Marche, deschis de
antreprenorul Aristide Boucicaut. În doar 17 ani, de la un mic magazin cu prețuri fixe a ajuns la o investiție de 72
milioane de franci, pentru un supermagazin cu o suprafață de 50 000 metri pătrați și 1788 lucrători. Rețeaua de căi
ferate, operată de 6 000 locomotive, putea transporta în anul 1880 peste 50 000 de pasageri și 20 000 tone de
marfă. Ca simbol al grandorii, Expozițiile Universale din anii 1855, 1867, 1878, 1889, 1900, 1937 și 1947 au
stimulat efortul de renovare a orașului Paris și au lăsat în urmă imense spații comerciale precum: Theatre du
Rond-Point, Palais de l'Industrie, Champ de Mars, Palatul Trocadero, Turnul Eiffel, Galerie des Machines, Palatul
Artelor Liberale, Palatul Produselor Alimentare, Grand Palais des Champes Elysees, Petit Palais, Palais de
Chaillot, Musee d'Art Moderne, precum și dezvoltarea infastructurii de transport prin Podul Alexandru, Paris
Metro și Gare d'Orsay. Cunoscută și sub denumirea generică "Belle Epoque", epoca celei de a treia republici s-a
caracterizat prin pace și prosperitate economică, inovații tehnologice, științifice și culturale, expansiunea vieții
artistice, capodopere literare și muzicale. În câteva decenii s-a construit și s-a creat mai mult decât în tot restul
istoriei. Edouard Michelin a inventat roțile cu cauciucuri gonflabile, pentru trăsuri silențioase, apoi pentru
biciclete, scutere și automobile produse de Fabrica Peugeot. Telegraful și telefonul au fost completate de
Belinograf, primul aparat pentru transmiterea imaginilor prin telefon, inventat de Edourad Belin. Becurile cu neon
inventate de Georges Claude și primele cinematografe au luminat mințile francezilor, primele fotografii fiind
făcute de Louis Daguerre, cu un aparat denumit daguerograf. Pionierii aviației Louis Bleriotau și Paul Cornu au
făcut ca Franța să fie prima țară din lume care a organizat o unitate militară aeronautică. Henri Becquerel a
descoperit radioactivitatea naturală, iar soții Joliot și Marie Curie au efectuat primele studii de fizică nucleară.
Pionier al bacteriologiei, Louis Pasteur a inventat vaccinarea anti-virală și procesul de sterilizare a alimentelor
prin pasteurizare scăzând drastic morbiditatea infecțioasă. Inginerul Pierre Emile Martin a fost primul care a
utilizat un furnal de tip Siemens pentru producerea de oțeluri speciale printr-un procedeu denumit în prezent
Siemens-Martin. Paul Heroult a inventat în anul 1886 electroliza aluminiului, iar Paul Langevin a inventat în anul
1916 primul sonar pentru detectarea submarinelor.
Cele mai durabile progrese ale civilizației s-au materializat prin clădiri și spații imobiliare, din ce în ce mai