41În Primul Război Mondial, aici a locuit Dr. Coulaud, şeful misiunii sanitare din cadrul Mi-
siunii Militare Franceze (1916-1918). Mai în spate, pe strada 40 de Sfinţi, se afla casa doctorului
George Bogdan, rector al Universităţii, în care a fost găzduit generalul H.M. Berthelot, şeful Mi-
siunii Militare Franceze la Iaşi, în anii 1917-1918.
Clădirea de la nr. 43 a fost atinsă de bombe prin 1944 şi a fost reparată după război, pentru
a găzdui un cămin muncitoresc. A fost ulterior demolată, pe motive de sistematizare, fără să se
construiască nimic pe acel loc, până în zilele noastre.
Casa Iulius Reinicke
(str. Carol I, nr. 41)
Aici locuia arhitectul Iulius Reinicke-Chetner, cel care a realizat numeroase clădiri intere-
sante: Palatul Sturdza de la Miclăuşeni, Capela Institutului Notre Dame de Sion (Filarmonica)
sau palatul Gr. Sturdza din Bucureşti, devenit sediu al Ministerului de Externe. Accesul la pro-
prietatea sa se făcea printr-un fundac, care a primit, mai târziu numele Veronicăi Micle, muza
eminesciană.
Casa Brăescu/ Diamandi/ G. Mârzescu
(str. Carol I, nr. 39/35)
Clădirea era cunoscută drept casa Brăiescu (după R. Suţu). Vasilică Brăescu, era căsătorit
cu Emma Ciurea, nepoata lui Gh. Panoff (o mătuşă a scriitorului Gh. Brăescu). La 1892, Ela
Brăescu a vândut clădirea Cleopatrei Diamandi, fiica lui Ioan Diamandi, fost primar al oraşului
Iaşi (1894-1896). La 1900, aceasta accepta să cedeze Primăriei o parte de teren din faţa casei, pen-
tru lărgirea bulevardului Copou, necesară în vederea introducerii tramvaiului electric. Inginerul
I. Vignali s-a ocupat de renovarea casei, la 1905. Puţin înainte de 1914, casa a intrat în proprietatea
familiei Mârzescu, care, în luna mai al acestui an, începea demersurile pentru o nouă renovare
a imobilului.
Clădirea a jucat un rol istoric însemnat în Marele Război, când oraşul a fost asaltat de un
mare val de refugiaţi. Primarul George Mârzescu a făcut tot ce i-a stat în puteri pentru a găsi
fiecărui refugiat un adăpost. Chiar parterul casei primarului a găzduit mulţi refugiaţi. Salonul
de la parter a găzduit numeroase întâlniri ale liderilor liberalii, în frunte cu Ionel I.C. Brătianu.
Aici s-au discutat proiectele viitoarelor reforme sociale, precum şi proiectele de reîntregire a
ţării. Brătianu scria despre locuinţa lui Mârzescu: „Rămâne o casă istorică... Mii de oameni pe care
furia războiului îi silise să-şi părăsească familia şi avutul, au păşit timp de doi ani pragul casei lui Mâr-
zescu având simţământul că într-o Patrie sfârtecată, dar liberă, au totuşi un cămin de nădejde”.