Dulfu Petre - Ispravile lui Pacala (Cartea)

Petre Dulfu

Ospãtaþi, vã veseliþi,
ªi de Niþã nici nu ºtiþi!

Haideþi, fãrã zãbovire,
Cã se aflã la pieire.
De mai staþi, e prea târziu,
Nu-l gãsiþi pe Niþã viu!

• Ce i s-a-ntâmplat, nepoatã?


• Ne cãlcarã turci... o gloatã!
  El dormea-n odaie beat;
  Prinsu-l-au, ºi l-au legat

Jos, de stâlpul hornului,
La dogoarea focului.
ªi cumplit îl chinuiesc,
Moartea turcii i-o gãtesc!

Moº Novac la Gruia catã:

• Auzit-ai, Gruio, tatã?
  Cinge sabia la brâu,
  Du-te, pânã nu-i târziu!

Gruia: – Haidem, veriºoarã!
Sabia-ncingându-ºi, zboarã,
Ca un vânt din deal se lasã...
Iatã-mi-l la Niþã-n casã:

• Alelei, mãi neam hain,
  Cum v-abateþi din senin,
  Câte-o sutã pe un om,
  Ca ºi ciorile pe-un pom!