Basmul românesc
Vom demonta astăzi un mit, şi anume că Făt-Frumos este
personajul pozitiv din basmele româneşti, iar Zmeul – un ticălos
fără pereche. În fapt, aşa cum vom vedea imediat, lucrurile stau
exact pe dos. Pentru asta, să facem mai întâi un mic profil
psihologic al celor mai importante personaje din basmele
româneşti.
Caracterizarea personajelor
ÎMPĂRATUL
E un moş senil şi complet incompetent. Singurul merit că a ajuns
împărat e că a fost primul născut. Nu e în stare să aibă grijă de fii-
sa, prin urmare mă întreb cum mama dracului ar putea avea grijă
de ditai împărăţia. Nevastă-sa lipseşte din peisaj, e subînţeles
moartă şi l-a lăsat cu trei fete care sigur nu-s ale lui, fiindcă moşul
are vreo 70 de ani şi aia mică în jur de şaişpe. Deşi e înconjurat de
viziri, dregători, sfătuitori, când e să ia vreo decizie, îţi vine să-l iei la
palme: primul individ care-i aduce fata înapoi o primeşte de
nevastă şi mai ia şi jumătate de împărăţie. Strămoşul său, care a
întemeiat dinastia, se răsuceşte în mormânt.
FATA CEA MARE ŞI FATA CEA MIJLOCIE
Sunt nişte strâmbăciuni nasoale, plate şi complexate, care-şi urăsc
sora mai mică pentru că e mignonă, are fund, sâni, e în centrul
atenţiei şi e aia răpită, ba se mai şi mărită înaintea lor. Sunt atât de
jenante, că nici un zmeu nu le vrea.
FATA CEA MICĂ
E aia răsfăţată, bunăciunea învăţată să i se facă toate poftele. Mai
e şi curvă de mică. Nici nu vreau să vorbesc mai mult despre ea, că
mă enervez.