Viaţa e tristă la noi

(NeluLucian) #1


În timpul slujbei, un copil mânca gumă. Îl vede popa şi îi zice:



  • Mă, păcătosule, tu mănânci gumă? Arunc-o!
    Acesta o aruncă direct în tava cu anafură. La sfârşitul slujbei, trec
    babele şi iau anafură. Una nimereşte guma copilului. Îl întreabă pe
    popa:

  • Părinte, ce e anafura?

  • Trupul Domnului, maică.

  • Înseamnă ca eu am nimerit zgârciul sculii!



Era odată un popă bătrân rău de tot, care s-a pensionat. Într-o zi,
nepoţii lui l-au rugat să-i povestească o întâmplare de la vânătoare.



  • Păi, băieţii moşului, zise el, la tinereţile mele, mult am mai
    umblat eu şi multe am.. văzut. Era odată un porc mare mistreţ pe
    care nici unul din vânători nu l-a putut prinde. Şi eu, venind de la
    pădure într-o zi, cu piciorul unei vulpi pe umărul stâng şi cu piciorul
    unui urs pe cel drept, m-am întâlnit cu el.

  • Bunicule, e timpul să-ţi iei pastilele!, îl întrerupseră nepoţii.
    După ce ia pastilele, el zice:

  • Unde am rămas?

  • Erai cu un picior pe umărul stâng şi cu celălalt pe umărul drept.

  • Aaaa! Da. Da! Şi ah, ce limbi am mai tras....



Un om, la sediul poliţiei:



  • Domnule, în acest oraş aveţi capre negre?

  • Nu.

  • Dar câini negri?

  • Nu.

  • Înseamnă că am lovit un popă.

Free download pdf