Viaţa e tristă la noi

(NeluLucian) #1


Un nebun într-un sanatoriu izgonea nişte muşte imaginare.
DOCTORUL: Ce faci, mă? De ce dai din mâini aşa disperat?
NEBUNUL: Dau muştele astea la o parte!
DOCTORUL: Şi ce le dai spre mine?



Vine un agitator electoral la casa de nebuni şi le povesteşte nebu-
nilor cât e de bine în ţară şi cât de bună e conducerea actuală. Toţi
bat din palme, numai unul stă nemişcat.



  • De ce nu baţi şi tu din palme?

  • Eu sunt medicul!



Un avion transportă un lot de nebuni spre sanatoriu. Dar nebunii
se jucau în aşa fel încât dezechilibrau avionul. Comandantul aero-
navei i-a comandat copilotului să-i potolească pe nebuni, că altfel
se vor prăbuşi. Se duce ăsta la nebuni, îi roagă, îi ceartă, îi loveşte,
nimic... Se duce la comandant şi îi spune că nu i-a putut potoli, la
care acesta îi spune să ţină el controlul navei, că se duce să-i poto-
lească. După câteva minute, se făcu linişte, iar comandantul reintră
în cabina de control. Copilotul, extrem de curios, îl întrebă:



  • Cum ai reuşit să-i potoleşti?

  • Păi, m-am dus la ei şi le-am zis: Măi copii, de ce vă jucaţi în casă,
    jucaţi-vă mai bine în curte! Şi le-am deschis uşa...



Doi nebuni hotărâră să fugă din ospiciu. Au urcat pe acoperişul
blocului şi unul din ei zice:



  • Eu aprind lanterna şi treci pe raza luminii pe celălalt bloc.

  • Du-te bă, ce crezi, că sunt prost, când o să ajung la jumătate, tu
    să stingi lanterna şi eu să cad?

Free download pdf