Însă matrozul, fiind matol,
Nu prea-i făcea nimica.
Ea defila în fundul gol
Cam tristă, mititica.
Adulterul le-a fost fatal
Bătăi şi accidente.
El - la Viena, în spital.
Ea - semne contondente.
Trecut-au anii... Azi, cei doi
Sunt pe cai mari, măi, nene
Stăpâni peste-un popor de oi,
Ce cască lung, de lene.
Şi a venit şi Ziua Zet
Ca dânsa să parvină.
Din paraşută de boschet
Ministru să devină!
Pazvante Chiorul a-ntrebat:
„Hei, unde vrei, tu, fată?
Îţi dau un minister bogat:
Interne sau Armată!”
Ea însă a roşit, timid
Lasciv dând din copane:
„Auzi? Mă laşi! Nu fi stupid!
Vreau la Turism, Traiane!”