IV.Visurile reale ale Coșmarului

“Visurile reale ale Coșmarului” este un album ce conține

9 poezii, scrise pe tema generală a societății contemporane,

dar și pe baza conceptului somnului veșnic și a ideii cum

anumite vise devin visuri, iar dacă acestea nu se îndeplinesc,

pot deveni adevărate coșmaruri.Mai este prezentată și

imaginea abstractă a “fetei ideale”.

1.Somn

Defectul meu cel mai mare e c-aleg persoane greșite:
Cândva erau flori frumoase, dar acum sunt ofilite.
Deciziile pe care le luam erau mai bine făcute,
Acum trăiesc din amintiri, ce parcă-s din filme rupte.
Că m-ai adâncit în somn adânc, etern,
Dar chiar și așa, încă pot să descern:
Cine mi-a fost alături aici pe pământ,
Și cine se va ruga pentru mine în cer.
Amic am fost cu toți, prieten cu foarte puțini,
D-aia nu ți-am dat vreodată mesaj să vorbim.
Mor de somn, așa cum muream de dragul tău,
Acum mor în adevăratul sens al cuvântului, zău!

Că trag un pui de somn, da' să nu tragi în mine,
Uită-te în ochii mei și o să vezi mai bine,
Dar pe ochii mei sunt puse monede de argint:
După ce mă duc, oamenii să nu-i colind.

Și poate că somnul e dulce, poate că-i amar,
Încerc să mă trezesc, dar totuși e în zadar,
Nu pot să mă ridic, am început să pic mereu:
Capacul de la cavou, să-l împing singur mi-e greu.