TRANSMISIUNEA MOȘTENIRII 100
(2)Legatarul chemat la moştenire şi ca moştenitor legal îşi va putea exercita opţiunea în oricare dintre aceste
calităţi. Dacă, deşi nu a fost încălcată rezerva, din testament rezultă că defunctul a dorit să diminueze cota ce i s-ar fi
cuvenit legatarului ca moştenitor legal, acesta din urmă poate opta doar ca legatar.
6.2. Acceptarea moștenirii...........................................................................................
Dreptul de a accepta moștenirea se naște la data deschiderii moștenirii persoanei fizice, respectiv
data decesului acesteia. Deschiderea moștenirii nu trebuie confundată cu deschiderea procedurii
succesorale, respectiv cu momentul în care se depune cererea de dezbatere a succesiunii la notarul
public sau la instanța de judecată. Acest drept, de a accepta moștenirea, revine tuturor persoanelor
care au vocație la moștenire, în temeiul legii sau prin testament.
Nici o persoană nu poate fi obligată să accepte o moștenire la care are vocație, atât legal cât și
testamentar, potrivit art. 1106 din Codul civil, acceptarea moștenirii putând fi făcută de :
- cel care are vocație la moștenire ( succesibil ) ;
- creditorii succesibilului, potrivit art. 1107 din Codul civil, în limita îndestulării creanței lor, care
printr-o acțiune oblică - a se vedea art. 1560 din Codul civil - își pot exercita drepturile și acțiunile
succesibilului - debitor.
Art. 1106. Libertatea acceptării moștenirii.
Nimeni nu poate fi obligat să accepte o moştenire ce i se cuvine.
Art. 1107. Acceptarea moștenirii de către creditori.
Creditorii succesibilului pot accepta moştenirea, pe cale oblică, în limita îndestulării creanţei lor.
Art. 1560. Noțiune.
(1) Creditorul a cărui creanţă este certă şi exigibilă poate să exercite drepturile şi acţiunile debitorului atunci când
acesta, în prejudiciul creditorului, refuză sau neglijează să le exercite.
(2) Creditorul nu va putea exercita drepturile şi acţiunile care sunt strâns legate de persoana debitorului.
(3) Cel împotriva căruia se exercită acţiunea oblică poate opune creditorului toate mijloacele de apărare pe care le-
ar fi putut opune debitorului.
Acceptarea moștenirii poate fi, potrivit art. 1108 și 1119 din Codul civil:
- expresă ;
- tacită ;
- forțată.
Acceptarea este expresă când succesibilul își manifestă această voință într-un act autentic sau sub
semnătură privată, însușindu-și în mod explicit titlul sau calitatea de moștenitor.
Acceptarea este tacită în situația în care succesibilul ia în folosință averea succesorală / moștenirea,
făcând acte sau fapte , pe care nu ar putea să le facă decât în calitate de moștenitor, potrivit art. 1110
din Codul civil, cum ar fi :
- înstrăinarea, cu titlu gratuit sau pentru o plată, a drepturilor sale succesorale - a se vedea art. 1747
din Codul civil ; - renunțarea la moștenire, cu titlu gratuit sau pentru o plată, în favoarea și în folosul altor moștenitori
care au vocație la moștenire ; - renunțarea la moștenire cu titlu oneros ( în schimbul unei sume de bani sau al altui folos
patrimonial ) ; - înstrăinarea unui bun din moștenire ;
- introducerea unei acțiuni în declararea nedemnității unui alt succesibil ;
- actele de dispoziție, administrare definitivă sau folosință a unor bunuri din moștenire.
Cu alte cuvinte, se consideră că moștenirea este acceptată tacit dacă moștenitorul ia în folosință
averea succesorală, plătește taxele și impozitele aferente averii, achită taxele succesorale, încheie
contracte de dispoziție și administrare cu privire la bunurile moștenirii, solicită inventarierea acestor
bunuri, stăruie pentru rezolvarea procedurii succesorale, își retractează renunțarea la moștenire
anterior exprimată etc.