Moștenirea în reglementarea noului Cod civil

(maris13) #1

MOȘTENIREA 52


Art. 369. Condiții.
(1) După cel puţin un an de la încheierea căsătoriei, soţii pot, ori de câte ori doresc, să înlocuiască regimul
matrimonial existent cu un alt regim matrimonial ori să îl modifice, cu respectarea condiţiilor prevăzute de lege
pentru încheierea convenţiilor matrimoniale.
(2) Dispoziţiile art. 291, 334, 335 şi 361 sunt aplicabile în mod corespunzător.
(3) Creditorii prejudiciaţi prin schimbarea sau lichidarea regimului matrimonial pot formula acţiunea revocatorie în
termen de un an de la data la care au fost îndeplinite formalităţile de publicitate sau, după caz, de când au luat
cunoştinţă mai înainte de aceste împrejurări pe altă cale.
(3) Creditorii prevăzuţi la alin. (3) pot invoca oricând, pe cale de excepţie, inopozabilitatea modificării sau
lichidării regimului matrimonial făcute în frauda intereselor lor.
Notă : Potrivit Legii nr. 71/2011 : Art. 37. „Dispozițiile art. 369 din Codul civil privind modificarea convențională a
regimului matrimonial sunt aplicabile și căsătoriilor în ființă la data intrării în vigoare a Codului civil ”.

Prezentarea sumară a aspectelor privitoare la situația soțului supraviețuitor, în contextul juridic
general al moștenirii legale, demonstrează complexitatea și dificultatea rezolvării unor probleme -
aparent simple - care pot să apară la deschiderea unei moșteniri.
”Omul înțelept își face iarna car și vara sanie”, spune un proverb românesc. Tocmai de aceea, este de
dorit ca, pe parcursul vieții noastre, să anticipăm anumite situații de viață ce pot degenera, și ne pot
înscrie pe un drum lung, costisitor, cu perspective mai mult decât discutabile, toate acestea datorită
faptului că : nu au fost înlocuite documentele necesare, la timpul potrivit!


4.5. Reprezentarea succesorală......................................................................................


Pe parcursul lucrării am făcut, de mai multe ori, trimiteri la instituția juridică a reprezentării
succesorale.
În rândurile care urmează, vom analiza această instituție.


Reprezentarea succesorală, cu sediul juridic în dispozițiile art. 965 din Codul civil, conferă unui
moștenitor legal de grad mai îndepărtat - numit de lege, reprezentant - dreptul de a culege partea din
moștenire a ascendentului său - numit de lege, reprezentat - care i s-ar fi cuvenit dacă :



  • nu ar fi fost nedemn față de defunct ;

  • nu ar fi decedat, la data deschiderii moștenirii.
    Astfel, de exemplu, copilul defunctului, dacă a fost declarat nedemn, poate fi reprezentat succesoral
    la moștenire de către copilul său ( nepotul defunctului ). Aceeași situație apare și în cazul decesului.


Art. 965. Noțiune.
Prin reprezentare succesorală, un moştenitor legal de un grad mai îndepărtat, numit reprezentant, urcă, în virtutea
legii, în drepturile ascendentului său, numit reprezentat, pentru a culege partea din moştenire ce i s-ar fi cuvenit
acestuia dacă nu arfi fost nedemn faţă de defunct sau decedat la data deschiderii moştenirii.

La moștenire pot veni, prin reprezentarea succesorală, conform art. 966 din Codul civil, numai :



  • descendenții copiilor defunctului, respectiv nepoții, strănepoții și stră - strănepoții acestuia ;

  • descendenții fraților sau surorilor defunctului, în calitate de colaterali privilegiați, până la gradul al
    patrulea inclusiv.
    Din punct de vedere al condițiilor, potrivit art. 967 din Codul civil, poate fi reprezentată succesoral :

  • persoana lipsită de capacitatea de a moșteni - a se vedea pct. 4.3 - „Condițiile cerute pentru a
    putea moșteni”. ;

  • nedemnul, chiar aflat în viață la data deschiderii moștenirii.
    Reprezentantul, la rândul lui, pentru a-l putea moșteni pe defunct, trebuie să îndeplinească toate
    condițiile generale stabilite de lege.

Free download pdf