TESTAMENTUL ȘI DONAȚIA 83
Art. 1012. Înregistrarea donației autentice.
În scop de informare a persoanelor care justifică existenţa unui interes legitim, notarul care autentifică un contract
de donaţie are obligaţia să înscrie de îndată acest contract în registrul naţional notarial, ţinut în format electronic,
potrivit legii. Dispoziţiile în materie de carte funciară rămân aplicabile.
Art. 888. Condiții de înscriere.
Înscrierea în cartea funciară se efectuează în baza înscrisului autentic notarial, a hotărârii judecătoreşti rămase
definitivă, a certificatului de moştenitor sau în baza unui alt act emis de autorităţile administrative, în cazurile în
care legea prevede aceasta.
Art. 885. Dobândirea și stingerea drepturilor reale asupra imobilelor.
(1) Sub rezerva unor dispoziţii legale contrare, drepturile reale asupra imobilelor cuprinse în cartea funciară se
dobândesc, atât între părţi, cât şi faţă de terţi, numai prin înscrierea lor în cartea funciară, pe baza actului sau
faptului care a justificat înscrierea.
Art. 1242. Sancțiune.
(1) Este lovit de nulitate absolută contractul încheiat în lipsa formei pe care, în chip neîndoielnic, legea o cere
pentru încheierea sa valabilă.Promisiunea de donație
Este o nouă instituție juridică, consacrată de Noul Cod Civil, care sub sancțiunea nulității absolute,
potrivit dispozițiilor art. 1014 din Codul civil, trebuie încheiată în formă autentică. Neexecutarea
obligației de a încheia în viitor contractul de donație promis, dă beneficiarului promisiunii
( donatarului ) doar dreptul de a solicita daune - interese.
Art. 1014. Promisiunea de donație.
(1) Sub sancţiunea nulităţii absolute, promisiunea de donaţie este supusă formei autentice.
(2) În caz de neexecutare din partea promitentului, promisiunea de donaţie nu conferă beneficiarului decât dreptul
de a pretinde daune-interese echivalente cu cheltuielile pe care le-a făcut şi avantajele pe care le-a acordat terţilor
în considerarea promisiunii.Acceptarea donației
Asemenea oricărui contract, donația trebuie acceptată de către donator sau reprezentantul, ori, după
caz, ocrotitorul său legal. Donația nu îl obligă pe donator și nu va produce nici un efect juridic, decât
din ziua în care va fi acceptată. Din acest punct de vedere, potrivit dispozițiilor art. 1013 alin. (1) din
Codul civil, oferta de donație poate fi revocată de donator, atâta timp cât acesta nu a luat cunoștință
de acceptarea ei de către donatar. Totodată, incapacitatea donatorului sau decesul acestuia până la
momentul comunicării acceptării, atrage caducitatea acceptării.
Donatarul își poate manifesta voința de a accepta chiar prin actul de donație, dar și printr-un act
întocmit ulterior, dar numai în timpul vieții donatorului. Din faptul că atât timp cât donația nu a fost
acceptată, bunul care face obiectul donației nu intră în patrimoniul donatarului, pe cale de consecință,
rezultă că moștenitorii acestuia nu pot primi donația în această calitate, în situația decesului acestuia.
Moștenitorii donatarului nu primesc decât ceea ce se afla în patrimoniul acestuia la deschiderea
moștenirii ( momentul decesului donatarului ). Totuși, potrivit art. 1013 alin. (2) teza a II-a, dacă
înaintea decesului donatarul a acceptat donația, dar nu a comunicat acceptarea sa donatorului,
moștenitorii acestuia pot comunica acceptarea.
Donația făcută unei persoane lipsite de capacitate de exercițiu ( unui minor, care nu a împlinit vârsta
de 14 ani, sau interzis judecătoresc ) se acceptă de către reprezentantul legal, potrivit art. 1013 alin.
(3) raportat la art. 43 din Codul civil. O dispoziție interesantă este cuprinsă în art. 43 alin. (2) raportat
la art. 42 alin. (1) din Codul civil, potrivit căreia, pentru minori și interziși, donația mai poate fi
acceptată de ascendenții lor ( părinți ) sau de tutore. În cazul copilului conceput, donația va fi
acceptată de părinții săi sau de nu, eventual,
alt ascendent. Însă, pentru a fi valabilă, va trebui ca, copilul, să se nască viu, potrivit art. 36 teza a I-a
din Codul civil.