Eterna Primavara

Internaţional al Muzicienilor Instrumentişti de la
Tulcea (România). După acestea, vor urma multe
alte concursuri şi multe alte premii, importante şi
acestea, însă cele dintâi au fost ca un start reuşit,
când a izbutit, fie şi doar cu o secundă, s-o ia din loc
înaintea altora, şi asta i-a asigurat pentru viitor
dreptul la anumite privilegii. Cel mai mare i-a fost
acordat la absolvirea Liceului Ciprian Porumbescu:
din două burse ale Ministerului Culturii pentru
studii în instituţii superioare de la Moscova, una
i-a fost oferită ei. Mai e de spus că natura a înzes-
trat-o şi cu o voce fermecătoare, înalt apreciată
de însăşi Maria Bieşu. Când Primadona i-a auzit
cântarea, i-a zis că, dacă ar persevera, ar putea
deveni o artistă celebră, făcându-i şi o invitaţie
să studieze la ea vocalul. Augustina a ales vioara,
pentru că anume vioara îi era cea mai dragă...
Ispita cuvântului a încercat-o la fel de neaş-
teptat. Frecventa un cerc de dansuri – pentru
dezvoltarea unei ţinute corecte, lucru necesar
pentru cel ce-şi doreşte o carieră scenică. Într-o zi
de iarnă, aşteptând-o pe mama, care întotdeauna
venea s-o ia, privea afară prin geamul din hol. În
mod spontan, în cap au început să-i roiască nişte
versuri. Le ţine minte până acum: Vine iarna cea
geroasă / Şi ne-nvăluie cu nea, / Poartă straie de
mătase, / Diamant şi catifea... Naiv, desigur, dar
fetiţa avea numai 9 ani. I-a declamat şi mamei
versurile. Ea a încurajat-o, sugerându-i să poarte
cu sine un blocnot, pentru ca, atunci când „versu-
rile vor mai veni”, să le noteze. De atunci, blocnotul