Aievea
te privesc...
Aievea te privesc cum îmi zâmbeşti,
Cum mă cuprinzi cu tandra ta privire,
Aievea-ţi spun cât de frumoasă eşti
Şi plâng la pieptul tău de fericire.
Aievea nu pot crede că te văd
Şi-ţi povestesc ce dor mi-a fost de tine –
Tu mă dezmierzi, făcându-mă să cred
Că vei rămâne-aievea lângă mine.
Aievea mă întreb de eşti chiar tu
Şi-ţi sorb avid mireasma de pe faţă –
Da, tu eşti, nu accept răspunsul „nu”
Şi-n grabă te încătuşez în braţe.
Aievea „bună dimineaţa”-mi spui,
Aievea mă săruţi de „noapte bună”,
Mai mare fericire-n lume nu-i,
Decât să râdem iarăşi împreună!
Aievea te privesc... Dar zorii bat
Şi intră pe sub pleoapele închise...
Şi eu din raiul meu aievea cad
Şi mor printre ruinele de vise.
Augustina Florea
(2009)