O pregătire judicios făcută creează atmosfera necesară și sufletească corespunzătoare,
stimulează atenția și interesul elevilor.
- Citirea integrală a textului
Se face o citire expresivă de către cadrul didactic. Apoi se adresează întrebări în legătură
cu conținutul textului: ”Ce v-a plăcut mai mult? / Pe care personaj îl simpatizați? / Care nu vă
place? / De ce?” - Citirea textului literar pe fragmente și analiza acestora
Acum se asigură înțelegerea clară și precisă a fiecărui fragment, pe baza analizei lui. Analiza
fragmentelor se face pe baza de întrebări, după ce s-au explicat toate cuvintele noi. - Alcătuirea planului
Se cere copiilor să scoată ideea principală, să intituleze fragmentele, alcătuind astfel planul
textului citit. Fragmentele se pot delimita după:
- succesiunea în timp a acțiunilor și evenimentelor;
- locul acțiunii;
- apariția personajelor;
- legătura dintre cauză și efect a acțiunii.
Activitatea de întocmire a planului e strâns legată de munca de analiză a vocabularului, a
limbii poetice a operei. Ideile se pot formula ca titlu, ca propoziții scurte, ca citate.
- Conversația generalizatoare
Are scopul să atragă atenția elevilor asupra ideii principale de povestire, să facă o
caracterizare elementară a personajelor și să aublinieze atitudinea autorului față de personaje. În
clasa a IV-a, caracterizarea personajelor se poate realiza prin descrierea înfățisării, a portretului
fizic, a trăsăturilor morale, prin analiza și aprecierea conduitei și a faptelor lor. - Povestirea sau reproducerea textului
Formează la elevi deprinderea unei exprimări corecte, coerente și frumoase. Reproducerea
textului este o activitate de bază în cadrul orelor de citire a operelor beletristice. Se face după
conversația generalizatoare sau după recitirea textului.
Cerințele unei povestiri corecte:
- să reliefeze î mod clar ideea principală a textului;
- să evite abaterile și amănuntele inutile;
- să construiască propoziții corecte, concise;
- să folosească clar și exact expresiile și sa nu utilizeze cuvinte care sunt de
prisos (iată, pe urmă), cuvinte parazitare care diminuează cursivitatea și frumusețea vorbirii; - să folosească intonația corespunzătoare, adică o expunere vie, colorată.
Calitatea povestirii depinde de munca cadrului didactic: dacă acesta a făcut în așa fel ca
lectura explicativă să fie reușită, atunci elevul va putea folosi cuvinte proprii, frumoase și adecvate
în povestirea textului. În modul acesta se activează vocabularul pasiv al elevilor. Prima dată se
povestește cel dintâi fragment, apoi al doilea, urmând ca apoi să se povestească cele două
fragmente. La fel se continuă și cu restul textului.
Voi analiza caracterul expresiv al povestirii și îi voi ajuta pe elevinepotrivirea expresiilor sau
a intonației, dace este cazul. Povestirea amănunțită este ajutată prin trecerea pe tablă a cuvintelor și
expresiilor mai greoaie, cu scopul de a putea fi folosite și de a intra în vocabularul elevilor.
- Citirea de încheiere
Are ca obiective fixarea cât mai temeinică a conținutului și formarea deprinderii unei citiri
expresive. - Activități creatoare în legătură cu citirea textelor literare
În sprijinul lecturii expresive am folosit o serie de metode cum ar fi: povestirea cu
schimbarea formei, povestirea prin analogie, continuarea povestirilor, intercalarea unor noi
episoade, ilustrarea textelor literare, dramatizarea povestirilor.