(Oradea)
În perioada imediat următoare formării statului monarhic, dragostea față de istorie și mai ales cea față de
urmele materiale ale trecutului s-a concretizat printr-o nouă știință, denumită muzeologie. Muzeul, ca instituție
cultural științifică are drept obiectiv colectarea și conservarea bunurilor culturale și valorificarea acestora în mod
prioritar prin expunere în spații publice. Înainte de formarea primelor muzee, toate obiectele de parimoniu
cultural au făcut parte din colecții particulare, nobiliare, boierești sau monastice. Printre primii mari colecționari
au fost: Constantin Brâncoveanu, Constantin Mavrocordat, Samuel Brukental, Lajos Batthyany, boierii familiei
Cantacuzino. Primele muzee din România au luat ființă prin bunăvointa proprietarilor, după reunirea mai multor
astfel de colecții particulare într-un spațiu donat tot de unul dintre marii proprietari. Primele muzee au fost
Muzeul Brukenthal din Sibiu (1817) administrat de Biserica Evanghelică, urmat apoi de Muzeul de Istorie
Naturală și Antichități (1834), fondat de domnitorul Alexandru Ghica prin reunirea colecțiilor Banului Mihalache
Ghica și ale Generalului Nicolae Mavros. Primul Muzeu din Moldova a fost Muzeul de Istorie Naturală, compus
din colecțiile Mitropolitului Veniamin Costachi, ale domnitorului Mihail Sturdza, și ale boierilor Iaocob Cihac,
Alecu Balș, Gheorghe Asachi. În Transilvania primul muzeu de știință a fost Muzeul de Istorie Naturală din Sibiu,
fondat în anul 1848 de "Societatea ardeleană de științele naturii". La Cluj, Muzeul Național de Istorie s-a format
în anul 1859 iar la Timișoara s-a organizat în anul 1872 Muzeul Banatului. Primul Muzeu Etnografic a fost cel din
Tulcea, fondat în anul 1865. Primul muzeu etnografic în aer liber a fost "Muzeul Țăranului Român", organizat în
anul 1910 prin truda lui Tzigara Samurcaș. Primul act organizatoric a fost Decretul din 25 Noiembrie 1864,
eliberat de domnitorul Ioan Cuza, privind "Regulamentul pentru administrarea și organizarea Muzeului de
Antichități București". În urma decretului de secularizare a averilor mănăstirești, din anul 1863, toate colecțiile
monahale au fost transferate la Muzeul Național de Antichități, Apoi la Muzeul de Artă din București. Prima lege
privind transferul valorilor patrimoniale în muzee a apărut în anul 1932, denumită "Legea Muzeelor", ale cărei
principii și reglementări au fost organizate de savantul Nicolae Iorga. În prezent, potrivit legii 311 din 8 iulie
2013, sunt organizate 28 de muzee de importanță națională, 14 muzee de importanță regională și 41 de muzee de
importanță județeană. Alte 90 de muzee monahale funcționează în cadrul arhiepiscopiilor, episcopiilor și
mănăstirilor. Mare iubitoare de artă și obiecte de artă, Casa de Hohenzolern a favorizat și stimulat activitatea
muzeală atât direct, prin fonduri și donații, cât și indirect prin promovare și susținere în cadrul Fundației Culturale
Regale. În epoca Regatului României s-au format sau au primit sedii noi următoarele instituții:
București: Muzeul de Istorie Naturală și Antichități (1834), Muzeul Municipal București (1929), Muzeul
Satului (1930), Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi, Muzeul Țăranului Român (1912-38), Muzeul de Artă
Medievală (1910), Muzeul Stork - 1914, Muzeul de Istorie al Comunității Evreiești (înc sec XX), Muzeul Victor
Babeș, Muzeul Theodor Aman.
Brăila: Muzeul Brăilei (1881), Buzău: Muzeul Județean Buzău (1937), Călărași: Muzeul de Arheologie,
Constanța: Muzeul de Istorie (1879), Muzeul Regional al Dobrogei (1906), Muzeul de Artă (1893), Dâmbovița:
Muzeul Local (1915), Muzeul Tiparului (sf. XIX), Muzeul de Arheologie (1938), Muzeul de Istorie (1943), Dolj:
Muzeul Olteniei (Muzeul de Antichități și Etnografie 1914), Giurgiu: Clădirea Muzeului Județean (1910), Muzeul
de Istorie (1934), Gorj: Muzeul Gorjului (1894), Calea Eroilor (1938), Ilfov: Muzeul Lapidarum Pantelimon (sec
XIX), Mehedinți: Muzeul de Artă (1890), Muzeul Istoric al Liceului Traian (1912), Monumentul Împăratului
Traian (1906), Olt: Muzeul Etnografic (sec XIX), Muzeul Județean Olt (1887), Muzeul Romanațiului (sec XIX),
Muzeul Etnografic Corabia (1900), Prahova: Pinacoteca Ploiești (1931), Muzeul de Arte Frumoase (1936),