Regatul Romaniei

Începuturile dramaturgiei românești se regăsesc, în spectacolele seminariștilor de tip "mistere religioase" și
pastorale, sau în spectacole clasice Europene, cum au fost de exemplu "Mirtil și Chloe" tradusă de Gheorghe
Asachi (la Iași), "Hecuba", "Moartea lui Caezar", "Horatio" puse în scenă de Ion Heliade Rădulescu (la
București). În Transilvania se montau spectacole clasice de operă în limbile germană și maghiară: "Don Carlos",
"Die Jungfrau von Orleans", "Turandot", "Prizessin von China", "Die Braut von Messina", "Wilhelm Tell".
Teatrul Mare din Iași și-a deschis porțile în anul 1840 cu "Farmazonul din Hârlău" și "Fântâna Blanduziei" ale
lui Vasile Alecsandri, iar Teatrul cel Mare din București a fost inaugurat în anul 1852 cu "Zoe sau Un Amor
Românesc" a lui Costache Caragiale. În Moldova societatea culturală a fost propulsată de boierii: Gheorghe
Asachi, Alecu Russo, Vasile Alecsandri, Matei Millo, Mihail Kogălniceanu, Alexandru Mavrocordat, Nicolae
Docan, Scarlat Vărnav, Costache Negruzii, Alexandru și Maria Flechtenmacher. Clădirea nouă a fost inaugurată
în anul 1896. Actori de marcă pe scena Iașului au fost: Matei Millo, Gr. Manolescu, Miluța Gheorghidiu, Agatha
Bârsescu, Aristiza Romanescu, Teodor Burada, Ion Sava, Victor Ion Popa, Nelu Ionescu, Teofil Vâlcu.
La București, cei care au impulsionat scena teatrală au fost boierii: Costache Aristia, Grigore Băleanu,
Constantin Brăiloiu, Scarlat Bărcănescu, George Bibescu, Ion Brătianu, Ion Budișteanu, Grigore Cantacuzino,
Costache Ghica, Constantin și Nicolae Golescu, Constantin Manu, Ion Odobescu, Iancu Văcărescu, Alexandru
Villara, Ion Voinescu. Dintre actori s-au remarcat personalități precum: Matei Millo, Mihail și Mathilda Pascaly,
Nicolae Luchian, Fanny Tardini, Mihail Galino. Imediat după proclamarea Regatului, în anul 1884 un mare
succes de scenă l-a avut comedia "O scrisoare Pierdută" a lui I.L. Caragiale, interpretată magistral de actori
precum: Aristiza Romanescu, Constantin Nottara, Ștefan Iulian, Mihail Mateescu, Ion Petrescu. Pe scena
Naționalului au mai strălucit apoi actori precum: Lucia Strudza Bulandra, Maria Filotti, Agatha Bârsescu, Aglae
Pruteanu, Agripina Macri, Maria Ventura, Maria Sadova, Marioara Voiculescu, Marioara Zimniceanu, Tina
Barbu, Olimpia Bârsan, Elvira Popescu, Dina Cocea, Tony Bulandra, Aristide Demetriade, Nicolae Soreanu,
Ștefan Velescu, Cleo Pan Cernăteanu, Constantin Tănase, Emil Botta, George Vraca, Fory Etterle, Nicolae
Soreanu, Ion Manolescu, Ion Livescu, Vasiliu Birlic, Romald Bulfinsky, Eduard de Max, Jean Yonnel. Începând
cu deceniul al doilea al secolului XX, directorul de trupă a lăsat locul unor directori de scenă specializați, cum au
fost Alexandru Davila și Paul Gusti, apoi regizorilor, scenografilor și artiștilor plastici. Dintre aceștia, la București
s-au remarcat: Soare Z. Soare, Victor Bumbești, Vasile Enescu, Ion Șahighian, V.I. Popa, G.M. Zamfirescu, A.I.
Maican, Ion Sava, Sică Alexandrescu, Theodor Kiriacoff, Haig Acterian, Ion Șahighian.
La Craiova în fruntea mișcării teatrale s-au aflat boierii; Costache Caragiale, Costache Mihăileanu, Pera
Filișteanu, Theodor și Maria Teodoroni și actorii: Profira și Ion Fărcășeanu, Aristiza Romanescu, Grigore
Manolescu, Clotilde Ademolo, Aron Bobescu, Alexandru Manu, Mia Teodorescu, Ion Livescu, Alexandru
Demetrescu Dan. Pe scenă au strălucit: Aristizza Romanescu, Constantin Serghie, Ronald Bulfinski, Mișu Fotino,
Remus Comăneanu.
La Pitești fondatorii teatrului au fost boierii: Constantin Halepliu, Nicolae Coculescu, Iordache Golescu,
Costache Bălcescu, Costache Caragiale și Costache Facca, Franz Lehrer, Ionel Teodoreanu. Clădirea Teatrului
Comunal a fost inaugurată în anul 1914 cu piesa O Noapte Furtunoasă (Caragiale). Pe scena teatrului au urcat:
George Enescu, Grigore Vasiliu Birlic, Marieta Sadova, Mioara Zimniceanu, Lică Teodorescu, Natalița
Pavelescu.
La Cluj, principalii sponsori și promotori culturali au fost baronii: Banffy, Teleky, Wesseleny și Cserei pentru
piese de Shakespeare, Moliere, Schiller, August von Kotzebue. Cel mai reprezentativ actor a fost Istvan
Szentgyorgy, iar director de teatru a fost Janovics Jeno. După 1919 promotorii teatrului Clujan au fost: Tiberiu
Brădiceanu, Onisifor Ghibu, Zaharia Bârsan, Victor Eftimiu, Nicolae Bănescu, Constantin Pavel, Victor Papilian.
Actori de marcă pe scena Clujului au fost: Cornelia Potcoavă, Olimpia Bârsan, Lili Bulandra, Maria Munteanu,
Viorica Juga, Eugenia Moruzan, Neamțu Otonel, Virgil Potcoavă, N. Bulandra, V. Perietianu, I. Stănescu Popa,
Dem Mihăilescu-Brăila.
Scena Brașovului a debutat cu spectacole de operă și vodevil, având ca promotori pe Ion Barac și Gheorghe
Barițiu. Printre actorii Brașovului s-au numărat: Emilian, Navrea, Ucenescu, Cioflec, Fluștureanu, Orghidan,
Verzea, Popea, apoi Mișu Fotino. La Chișinău, printre corifeii artei dramatice s-au numărat boierii: Costache
Bălănescu, frații Vlădescu, Gheorghe Păun, Petre Alexandrescu, Nicolae Luchian, Teodor Crupenski. Actori
cunoscuți au fost: C. Poltavțev, N. Ivanova, M. Maximov, P. Miculski, A. Alexeev, M.Zankovețkaia, N.
Sadovskii.
Teatrul radiofonic a debutat în Decembrie 1927, o dată cu constituirea Societății de Difuziune Radiotelefonică
din România. Prima transmisiune radiofonică a fost comedia "Ce știa satul" aparținând directorului de atunci Ion