Vasilescu (sub pseudonimul Ion Valjan). Teatrul radiofonic pentru copii a debutat în anul 1929 cu piesa "Pufușor
și Mustăcioară" a lui V.I.Popa. Fonoteca de Aur păstrează înregistrări cu voci celebre ale scenei distribuite în zeci
de spectacole radiofonice.
Compania Opera Română a luat ființă în anul 1885, iar Opera București a fost inaugurată în anul 1921 cu
Lohengrin (Wagner) sub bagheta lui George Enescu. Vedete ale scenei Bucureștiului au fost: Haricleea Darclee,
Adelina Patti, Eufrosina Vlasto, Elena Teodorini, Margareta Iamandi, Zina de Nori, Mihai Nasta, Romulus
Vrăbiescu, Gheorghe Folescu, Grigore Gabrielescu, Dimitrie Popovici Bayreuth, Giovanni Dimitrescu, Traian
Grozăvescu, Florica Cristoforeanu, Maria Cebotari, Viorica Ursuleac, Dimitrie Onofrei, Stela Roman. Dirijori:
George Georgescu, Alfred Alessandrescu, Ionel Perlea, Constantin Silvestri.
Opera din Cluj a fost inaugurată la 25 Mai 1920 cu Aida (Verdi) și directorul Constantin Pavel (tenor) în rolul
lui Radames. Vedete ale scenei au fost: Anca Barbu, Mimi Nestorescu, Ana Rozsa, Maria Cojocaru, Margareta
Albiși, Any Ducu, Lya Hubic, Lya Pop, Ecaterina Soloviev, Silvia Tiron, Nicolae Bretan, Octavian Arbore, Bibi
Demetrescu, Traian Nicolau, Leonida Popovici, Nicolae Robescu, Vladimir Simion.
În arta românească, în special în pictură, epoca Regatului României se individualizează prin infuzia
influențelor Europene franco-germane, în dauna celor orientale bizantin-otomane. Motivele turcești cu osmanlâi,
moschei și odalisce, arabescurile musulmane și subiectele inspirate din tematica religioasă au continuat însă să
domine tematica marilor maeștri, până spre sfârșitul epocii. Practic nu există nici un mare maestru care să fi
ignorat complet acest filon de inspirație. Meșteșugul picturii era o tradiție familială, moștenită din generație în
generație și se dezvolta sub aripa protectoare a boierimii și a clerului. Ca o noutate absolută, în urma
Tanzimatului și a revoluției de la 1848, portretele boierești și icoanele au lăsat din ce în ce mai mult locul unor
teme inspirate din viața oamenilor simpli: țărani, ciobani și ciobănițe, munca câmpului, soldați și eroi pe câmpul
de luptă, orășeni simplu, muncitori, marinari și hamali, flori de câmp și de grădină, portul popular, case și bordeie
țărănești, corăbii cu pânze și pesiaje marine. Cu alte cuvinte, chiar dacă modalitățile de exprimare au fost copiate
după Paris, Viena și Belin, pictura Regatului României a rămas autentic românească, cu teme și imagini preluate
din viața regatului. Chiar dacă sunt prezente în unele lucrări, marile curente artisitice ale Europei nu sunt
individualizate atât de strict ca la Paris sau Berlin. Realismul, impresionismul, post-impresionismul, fauvismul,
expresionismul, cubismul sau suprarealismul, sunt manifeste și în România, fără însă a câștiga piața de artă sau
inima cumpărătorilor. Nici încercările de grupare a pictorilor în curente artistice nu dau rezultate convingătoare,
deoarece mulți dintre artiști și-au încercat paleta în două sau mai multe stiluri diferite. Singura trăsătură comună
pare să fie atracția față de oamenii simpli, față de natură și peisaje, față de arhitectura urbană sau rurală. Prima
instituție superioară de învățământ artisitic a luat ființă în anul 1864, când din inițiativa pictorilor Theodor Aman
și Gheorghe Tăttărescu s-a deschis Școala de Belle Arte din București. La Iași, Școala de Sculptură și Pictură a
luat ființă în anul 1860, simultan cu Universitatea și Muzeul din Iași, pentru ca din anul 1860 să poarte denumirea
de Școala de Belle Arte. Începând cu anul 1931, ambele școli au fos ridicate la rangul de Academie de Belle Arte.
În Transilvania primele școli de pictură au fost cele de la Mănăstirea Nicula, pentru icoane pe sticlă, Iernăuțeni,
Făgăraș, Gimnaziul Evanghelic din Sibiu și Școala din Șcheii Brașovului. O primă școală autohtonă a luat ființa la
Baia Mare, animată de Societatea Pictorilor Băimăreni înființată în anul 1911. Începând cu anul 1933, Academia
de Belle Arte a fost mutată la Timișoara, sub conducerea pictorului Alexandru Popp. La Cluj, Școala de Arte
Frumoase și-a deschis porțile în anul 1926 sub îndrumarea sculptorului Corneliu Medrea. În cadrul Regatului
Ungariei, principalul centru de formare a pictorilor a fost la Kepzomuveszeti Foiskola din Budapesta. În ordine