denumite "soviete" având în frunte un guvern federal, denumit Congresul Sovietelor Unite. La 30 Decembrie
1922 a fost semnat documentul pentru formarea Uniunii Sovietice, iar la 31 Ianuarie 1924 a fost legiferată noua
Constituție. Principalele obiective ale revoluției socialiste au fost: revoluția culturală, colectivizarea și
industrializarea. Alfabetizarea întregului popor s-a finalizat abea după trei decenii, iar colectivizarea și
industrializarea masivă s-au finalizat în primele două planuri cincinale, între anii 1928-1938. Numărul
muncitorilor a crescut de la 4,6 milioane la 12,6 milioane, pentru a ocupa primul loc în rândul națiunilor
industrializate. Circa 85 % din investiții s-au făcut în industria grea, pentru un ritm de dezvoltare industrială de
12-13 %, cu atingerea obiectivelor în procent de 105 %. Cel de al treilea plan cincinal a fost întrerupt de a doua
conflagrație mondială, când toate eforturile s-au orientat spre industria de război. Denumită și constructivistă,
arhitectura sovietică a combinat noile tehnologii și concepțiile inginerești moderne cu obiectivele pragmatice ale
dezvoltării economice. Printre promotorii acestui concept au fost arhitecții: Antoine Pevsner, Naum Gabo,
Alexander Rodchenko, Varvara Stepanova, Vladimir Tatlin, Vladimir Shukhov, Ivan Fomin, Lev Rudnev,
Kasimir Malevich, Gustav Klutsis, Nikolai Ladovsky, El Lissitzky, Konstantin Melnikov, Vladimir Krinsky, frații
Leonid, Victor și Alexander Vesnin, Ivan Antonov, Veniamin Sokolov, Arseny Tumbasov, Moisei Ginzburg, Ivan
Zholtovsky, Alexey Shchusev, Ivan Leonidov, Gregory Krutikov, Noah Abramovich Trotsky, Mikhail Okhitovich,
Ilya Golosov. Proiecte reprezentative din epocă au fost: Turnul Radioului (Shukhov) din Moscova, Sediul
Comintern din Sankt Petersburg, magazinul Ogonyok, Clubul Muncitorilor Zuev, magazinul Mostorg, blocul
Narkomfin, complexul Gasprom și clădirea Derzhprom din Kharkiv, Casa Presei din Kazan, Primăria din
Leningrad, Palatul Sovietelor din Moscova, Institutul Electrotehnic din Moscova, Institutul Textil din Moscova,
Metroul Moscova (cu 13 stații în anul 1935), clădirea Mosselprom, clădirea Izvestia, hotelul Iset din
Yekaterinburg, hidrocentrala Volkhov, hidrocentrala Zaporizhzhia de pe râul Nipru, teatrul din Rostov pe Don.
Ordinea, rigoarea și modernismul s-au reflectat nu doar în matematică și științe, ci și în creația artistică, în primul
rând în muzică. Dintre sutele de muzicieni și compozitori ai epocii, cei mai reprezentativi au fost: Alexander
Alexandrov, Boris Alexandrov, Anton Arensky, Mukola Arkas, Boris Asafyev, Mily Balakirev, Alexander
Borodin, Dmitry Bortniansky, Yevgeny Brusilovsky, Janis Cimze, Cesar Cui, Alexander Dragomyzhsky,
Alexander Glazunov, Mikhail Glinka, Juozas Gruodis, Yevgeny Gunst, Vladimir Horowitz, Semen Hulak,
Alexander Ilynsky, Mikhail Ippolitov, Alfreds Kalnins, Aram Khachaturian, Serge Koussevitzky, Pylyp Kozytsky,
Ivan Larionov, Anatoly Lyadov, Sergei Lyapunov, Mykola Lysenko, Muslim Magomayev, Leonid Malashkin,
Witold Maliszewski, Modest Mussorgsky, Nikolai Myaskovsky, Leonid Nikolayev, Sergei Prokofiev, Vladimir
Rebikov, Levko Revutsky, Nikolai Rimsky Korsakov, Anton Rubinstein, Nikolai Rubinstein, Joseph Rumshinsky,
Vasily Safonov, Huseyngulu Sarabsky, Joseph Schillinger, Alexander Scriabin, Alexander Serov, Alexander
Siloti, Dmitry Shostakovich, Nikolai Soloviev, Alexander Spendiaryan, Yakiv Stepovy, Kyrylo Stetsenko, Igor
Stravinsky, Peeter Suda, Sergei Taneyev, Pyotr Ilych Tchaikovsky, Nikolai Tcherepnin, Armen Tigranian, Nikolai
Titov, Alexander Veprik, Jazeps Vitols, Vladimir Vlasov, Jacob Weinberg, Alexander Winkler, Mikhail Youdin,
Nikolai Zaremba, Vasily Zolotarev.
Începând cu pictura, artele frumoase au acoperit întreaga paletă de curente, stiluri și maniere de reprezentare:
clasicism, manierism, neoclasicism, romantism, impresionism, post-impresionism, cubism, realism și
suprarealism, expresionism, neo-primitivism, suprematism, constructivism, rayonism, futurism. O dată cu apariția
și dezvoltarea artei fotografice, desprinși de canoanele picturii clasice, artiștii s-au orientat mai ales spre
reprezentări simbolice ale unor subiecte extrase din viața socială. Epoca sovietică a fost apoi dominată de curentul