Regatul Romaniei

(1890-1907), Lukijan (1908-1913), Dimitrije (1920-1930), Varnava (1930-1937), Gabrilo (1938-1950). În secolul
al XIX-lea cei mai importanți oameni de litere ai Serbiei au fost: Prințesa Anka Obrenovic, Antonije Arnot,
Platon Atanackovic, Danica Bandic Telecki, Draga Dejanovic, Dimitrije Frusic, Dragutin Ilic, Dura Jasik, Jovan
Jovanovic, Nikola Kasikovic, Laza Kostic, Nikola Kotorvic, Laza Lazarevic, Simo Matavulj, Zarija Popovic,
Branko Radicevic, Stevan Sremac, Pavle Stamatovic, Jovan Stejic, Ilija Vukicevic, Svestislav Vulovic. În secolul
următor, cavaleri ai literelor au fost: Ksenija Atanasijevic, Lujo Bakotic, Rode Drainac, Jovan Ducic, Todor
Manojlovic, Mihailo Milovanovic, Branislav Nusic, Milorad Pavlovic Krpa, Milan Rakic, Aleksa Santic, Borislav
Stankovic. În Croația scriitorii proeminenți ai secolului al XIX-lea au fost: Hugo Badalic, Jelica Belobic, Mirko
Bogovic, Dimitrija Demeter, Ivan Despot, August Harambasic, Ivana Brlic Mazuranic, Dragojla Jarnevic, Rikard
Jorgovanic, Sandor Gjalski, Antun Nemcic Gostovinski, Niska Gradi, Pasko Kazali, Josip Kozarac, Nikola
Kotorovic, Ante Kovacic, Strahimir Kranjcevic, Eugen Kumicic, Janko Leskovar, Franjo Markovic, Ivan
Mazuranic, Antun Mihanovici, Vjenceslav Novak, Ilija Okrugic, Petar Preradovic, Dragutin Rakovac, Pavao
Stoos, Ivan Trnski, Ivan Kukuljevic Sakcinski, August Senoa, Juraj Strossmayer, Adolfo Veber Tkalcevic, Josip
Tomic, Vladimir Vidric, Mato Vodopic, Stanko Vraz, Lavoslav Vukelic, Ljudevit Vukotinovic. În secolul
următor, reprezentanți ai modernismului au fost: Ivo Andric, Milan Begovic, Vladimir Cerina, August Cesarec,
Dragutin Domjanic, Miroslav Feldman,Vilko Gabaric, Karl Hausler, Josip Kosor, Ivan Kozarac, Janko Polic
Kamov, Miroslav Krleza, Antun Gustav Matos, Zvonko Milkovic, Vladimir Nazo, Milutin Nehajev, Vinko
Nikolic, Dinko Simunovic, Tin Ujevic, Vladimir Vidric, Ivo Vojnovic, Ljubo Wiesner, Marija Juric Zagorka.
Principalii exponenți ai literaturii Slovene din secolul al XIX-lea au fost (cronologic): Marko Pohlin, Jurij Japeli,
Valentin Vodnik, Anton Tomaz Linhart, Matija Cop, Janez Vesel, France Preseren, Anton Martin Slomsek,
Stanko Vraz, Fanny Hausmann, Josipina Turnograjska, Luiza Pesjak, Janez Nepomuk Primic, Janez Tridina, Fran
Levstik, Simon Jenko, Josip Juricic, Josip Stritar, Janko Kersnik, Simon Gregorcic, Anton Askerc, Ivan Tavcar,
Zofka Kveder, Pavlina Pajk, Fran Govekar, Fran Erjavec. În secolul următor scriitori moderniști au fost: Fran
Milcinski, Janez Jalen, Saleski Finzgar, Edvard Kocbek, Pavel Golia, Vladimir Bartol, Louis Adamic, Alma
Karlin, Bogomir Magajna, Ivan Mrak, Anton Novacan, Lili Novy, Julius Kugy, Vladimir Kralj, Marica Stepancic,
Srecko Kosovel, Anton Podbevsek, Miran Jarc, Anton Vodnik, France Vodnik, Ivan Pregelj, France Bevk, Danilo
Lokar, Cene Vipotnik, Mile Klopcic, Fran Albreht, Vera Albreht, Tone Cufar, Igo Gruden, Prezihov Voranc,
Misko Kranjec, Bratko Kreft, Ivan Potrc, Ludvik Mrzel, Jus Kozak, Lojz Kraigher, Fredo Kozak. Intelectuali de
marcă ai Bosniei au fost: Musa Cazim Catic, Mustafa Busuladzic, Hamid Dizdar, Jovan Ducic, Avdo
Karabegovic, Petar Kocic, Lovro Mihacevic, Ognjenka Milicevic, Martin Nedic, Safet Plakalo, Tesan Podrugovic,
Aleksa Santic, Nafija Sarajlic, Jagoda Truhelka, Filip Visnjic. Cel mai reprezentativ scriitor Muntenegrean a fost
Regele Petar II Petrovic Njegos, cunoscut pentru poemul său istoric "Coroana Munților". Alți scriitori notabili din
secolul al XIX-lea au fost: Vasilije Petrovic Njegos, Petar I Petrovic Njegos, Stefan Mitrov Ljubisa, Marko
Miljanov, Vuk Vrcevik, Andrija Zmajevic. Primul teatru din Belgrad a fost Dumrukana (1835), fondat simultan
cu Teatrul Princiar din Kragujevak. Teatrul Național din Belgrad a fost inaugurat de Prințul Milan Obrenivic în
anul 1868 iar cel din Subotica a fost inaugurat în anul 1854. Cel mai vechi teatru din Zagerb a fost fondat de Antal
Amade în anul 1797. Teatrul National a fost fondat în anul 1860, iar cel din Split a fost inaugurat în anul 1893.
Teatrul Național din Ljubljana funcționează în limba slovenă din anul 1867, iar Opera Națională din anul 1918.
Compozitori de marcă din epocă au fost: Isidor Bajic, Stanislav Binicki, Stevan Hristic, Mihovil Logar, Jisif
Marinkovic, Miloje Milojevic, Stevan Mokranjac, Marko Nesic, Josip Runjanin, Kornelije Stankovic, Petar
Stojanovic, Mihailo Vukdragovic (pentru Serbia), Kresimir Baranovic, Blagoje Bersa, Jakov Gotovac, Josip
Hatze, Ziga Hirschler, Ivan Matetic Ronjgov, Dora Pejacevic, Dragan Plamenac, Vjekoslav Ruzic, Milan Sachs,
Josip Stolcer Slavenski, Ivo Tijardovic, Marcel Tyberg, Ivan Zajc (pentru Croația), Milan Apih, Emerik Beran,
Julij Betetto, Fran Gerbic, Milka Hartman, Alojz Ipavec, Josip Ipavec, Davorin Jenco, Marij Kogoj, Marjan
Kozina, Gaspar Masek, Zorko Prelovec, Stanko Premrl, Milan Sachs, Risto Savin, Danilo Svara, Franc Treiber,
Josipina Turnograjska, Josip Vosnjak, Ivan Zorman (pentru Slovenia).