de tone în anul 1915. Economia Albaniei a fost predominant agrară cu o producție de 38 000 tone cereale, 143
000 tone de porumb, 41 milioane butaci de vie și 1,6 milioane de măslini, având ca porți comericale porturile
Durres, Vlore, Shengjin și Sarande. Pentru Macedonia, capitala Skopje avea în anul 1905 circa 32 000 de
locuitori, iar în anul 1841 au fost recenzați peste 80 000 locuitori.
În fruntea Patriarhiei Ecumenice a Constantinopului s-a aflat un Sfânt Sinod, condus de Arhiepiscopul de
Constantinopol cu rang de Patriarh Ecumenic, compus din 12 Arhiepiscopi și Mitropoliți. În fruntea Bisericii
Ortodoxe a Constantinopolului au fost Patriarhii Ecumenici: Constantinos I-VI, Grigore VI-VII, Anthimos
IV-VII, Germanos IV-V, Cyril VII, Joachim II-IV, Sophronios III, Dionysios V, Nephhytos VIII, Meletius IV,
Basil III, Photios II, Benjamin și Maximos V. Biserica autonomă a Greciei continentale s-a desprins de sub
patronajul Patriarhiei de Constantinopol în anul 1833, recunoscând drept cap al Bisericii pe Arhiepiscopul de
Athena: Neophytus, Michael IV, Theophilus, Anthony, Procopius, Germanus II, Procopius II, Theocletus,
Meletius III, Chrysostomus, Damaskinos, Chrystantus. Majoritatea Mitropoliilor Greciei insulare au rămas însă
sub aripa ocrotitoare a Patriarhiei. Biserica Albaniei și-a declarat autocefalia în anul 1922, fiind compusă din 909
parohii și circa o jumătate de milion de credincioși, păstoriți de Arhiepiscopii: Vissarion (1929-1936) și apoi
Kristofor (1937-1949). În Macedonia, Arhiepiscopia de Orhid s-a declarat autocefală în anul 1874, pentru a fi
încorporată de Exarhatul Bulgariei, apoi de Biserica Serbiei. Luminile și umbrele epocii au rămas imortalizate în
lucrările unor pictori precum: Ioannis Altamouras, Georgios Bouzianis, Ioannis Doukas, Ektor Doukas, Nikos
Engonopoulos, Demetrios Galanis, Angelos Giallinas, Nikolas Gyzis, Nikos Hadjikyriakos Ghikas, Theophilos
Hatzimihail, Nikolaos Himonas, Georgios Jakobides, Nikolaos Kantounis, Christos Kapralos, Thalia Flora
Karavia, Nikolaos Koutouzis, Andreas Kriezis, Polychronis Lembesis, Nikiforos Lytras, Stylianos Miliadis,
Yiannis Moralis, Nicos Nicolaides, Nikos Nikolaou, Ioannis Oikonomou, Charalambos Pachis, Pericles Pantazis,
Konstantinos Parthenis, Gerasimos Pitzamanos, Yiannis Poulakas, Georgios Prokopiou, Spyridon Prosalentis,
Iakovos Rizos, Georgios Roilos, Epameinondas Thomopoulos, Periklis Tsirigotis, Dionysios Tsokos, Spyros
Vassiliou, Spyridon Vikatos, Nikolaos Vokos, Konstantinos Volanakis, Theodoros Vryzakis, Nikolaos Xydias
Typaldos, Ioannis Zacharias. Cea mai importantă mișcare artistică a fost realismul academic, sub influența
curentului European lansat de Academia de Arte Frumoase din Munchen și promovat de Casa Regală. Un alt
izvor de inspirație a fost Academia Franceză de Arte. Astfel, curentul Impresionist este identificabil în câteva
dintre lucrărilor avant-gardiștilor greci. Cubismul și expresionismul au pătruns însă mai greu în spiritul
conservator al grecilor. Cei mai reprezentativi artiști ai Albaniei au fost: Abdurrahim Buza, Kole Idromeno, Sadik
Kaceli, Zef Kolombi, Andrea Kushi, Ndoc Martini, Agathangjel Mbrica, Vangjush Mio, Chatin Sarachi, Qemal
Butka, Spiro Xega, Arthur Tashko. Majoritatea lucrărilor au fost dedicate unor patroni spirituali, oameni celebri ai
Albaniei sau unor evenimente speciale din viața Albaniei. În Macedonia, artiști de marcă ai epocii au fost: Gavril
Atanasov, Dimitar Avramoski Pandilov, Lazar Licenoski, Nikola Martinoski, Tomo Vladimirski, Vanghel
Kodzoman, Dimo Todorovski, Ljubomir Belogaski, Keraca Visulceva și Borislav Traikovski.