Gruie-al lui Novac
Se-mbrãcã de sãrbãtoare,
¤n veºminte lucitoare.
Sabia ºi-o ascuþi
ªi la brâu o potrivi.
¤ºi luã ºi buzduganul
Fãurit, acum e anul...
Greu de-o sutã de ocale,
Drag tovar㺠pentru cale.
ªi sãri pe cal în ºea:
- Nu jeli, mãicuþa mea,
Sã rãmâi la chip seninã,
Ca o zi de soare plinã!
ªi tu veselã, Voichiþã,
Ca-n grãdin-o garofiþã!
Iar tu, ºoim ce spinteci nori,
Sã te vãd cum ai sã zbori,
Când d-un foc eu ard în sân:
Sã rãpui... cap de pãgân.
Calul, coamã rãsucitã,
Bate-o datã din copitã;
ªi-unde-o ia la drum, spre sat.
Ca un ºoim înaripat!
De la scar-abia pornit,
Iatã-l pe voinic sosit
Unde gândul sãu îl poartã,
Colo, la vãtaf în poartã.