Gruie-al lui Novac
N-ai fost om, sãrman de tine,
Sã omori viteaz ca mine!
Apoi zboarã vultureºte,
Dar deodatã se opreºte;
¤ntr-o pãdurice deasã,
Jos pe maicã-sa o lasã.
ªi-napoi cu Negru-aleargã.
Sare zidu-n curtea largã.
Bietu han, când l-a vãzut,
Cum e ceara s-a fãcut!
Iar curtenii, mii ºi sute,
Scos-au sãbiile iute,
Dar cu paloºu-i lucios,
El pe toþi îi culcã jos.
........
Sare zidu-apoi afarã,
Merge drept la mã-sa iarã,
ªi pe cal sãltând-o-n ºea:
S-a tot dus, p-aci-ncolea.
CÂNTUL XXI
XXI Ileana
Vine turcul cel bogat,
Soliman, din Calafat,
De la Dunãrea cea mare,
Vine prin dumbrãvi cãlare
CUPRINS