Dulfu Petre - Ispravile lui Pacala (Cartea)

Petre Dulfu

• Las’ cã ºtiu eu meºteºugul!
  Mâine, ziulica-ntreagã sã lãsãm sã ºeazã plugul.
  Dimineaþã, eu m-oi duce – îmbrãcat ca negustor –
  Pânã la oraº. De-otrãvuri mã voi face vânzãtor.
  ªi otravã-n târg, morarul, de la mine cumpãra-va.
  Puie-ne-n mâncãri pe urmã, ea, la cinã, toat-otrava:
  Nu ne va durea nici capul! Iarã dupã ce-am cinat
  Am sã-þi spun eu ce sã facem. Pân-atuncea, fii bãrbat!
  Fã-te cã nimica nu ºtii; focu’ nu þi-l arãta!
  ¤mi fãgãduieºti, pe cinste, c-o sã faci întocmai...


• Da!

Dimineaþa, pe când alþii îºi vedeau de munca lor,
Aºternut la drum morarul înspre târg pãºea cu zor.
ªi cum intrã-n târg, deodatã, hop, în faþa lui rãsare
Un jidan, cu felurite mãrunþiºuri de vânzare.

• Mai încet, striga jidanul, de te asurzea strigând
  Nu daþi, oameni buni, nãvalã... cã la toþi am sã vã vând!
  
  
  • Am nãframe ºi panglici,
    Pentru fete tinerele.
    Pentru babe am aici
    Ne’ntrecute rumenele...
  
  
  
  

Ia priviþi, ºi curse bune,

Precum nu se mai gãsesc;

ªi otrãvuri de minune

Pentru neamul ºoricesc!

Orice lucru, cât mã þine, nu-i mai scump, cu nici un ban!
Auzind aºa morarul, ia deoparte pe jidan: