Viaţa e tristă la noi

(NeluLucian) #1


Janos făcea năzbâtii pe lângă biserica ortodoxă românească. Popa
îi zice:



  • Dacă nu eşti cuminte, te botez Ion şi te fac român.
    Întrucât Janos nu s-a potolit, popa s-a ţinut de cuvânt. Ajuns
    acasă, Janos le spune pe rând tatălui, mamei, surorii:

  • Pe mine mă cheamă Ion şi sunt român.
    Familia, unul câte unul, l-a înjurat şi l-a bătut. Rămas singur, micu-
    ţul Janos gândeşte:

  • De zece minute sunt român şi ungurii ăstia împuţiţi au şi început
    să mă persecute.



Ion vine acasa şi îşi anunţă tatăl că se însoară.
TATĂL: Foarte bine Ion, mă bucur pentru tine. Cu cine te însori?
ION: Cu Janos.
TATĂL: Ion, asta nu se poate.
ION: Tată, ne iubim şi ne luăm.
TATĂL: Ion, nu se poate.
ION: Orice ai zice tu, noi tot ne luăm.
TATĂL: Ion, ţi-am spus că nu se poate.
ION: Da’ de ce?
TATĂL: Păi de aia, că e ungur.



În Ungaria, din cauza numărului foarte mare de pensionari,
guvernul a hotărât să vină în întampinarea acestora. Pentru a-i
ajuta, a promulgat o lege care preciza:
o Pct. 1: Începând cu 1 ianuarie 2009, toţi pensionarii au
voie să traverseze strada pe culoarea roşie a semaforului.
o Pct. 2: Dacă până la 1 ianuarie 2010 nu se observă nicio
modificare, hotărîrea de la punctul 1 devine obligatorie.

Free download pdf