Dar aceasta nu fusese destul: am visat îngrozit şi cu
zvârgoleli că, în prealabil, trebuia să dăm o raită pe la
Triunghiul Bermudelor şi să hoinărim fără prejudecăţi
bolşevice prin Catacombele Odesei, cunoscute la noi sub
denumirea codificată de Tunelul lui Ciorbea... Acolo, după ce
am intrat în Tunel, am auzit o voce semănând, într-adevăr, cu a
domnului Victor Ciorbea:
- Uite, fraţilor: vedeţi luminiţa aia? E la capătul tunelului.
Hai, ş-om mere...
Numai el vedea luminiţa – noi nu, aşa că l-am urmat o
vreme, după care unii au început să se agite şi să strige lozinci
antiguvernamentale şi antiprezidenţiale, printre ele răzbătând
chiar o voce cam isterică:
- Jos Ceauşescu! Trăiască şi înflorească dictatura
postdecembristă! Uraaa!
L-am recunoscut imediat pe un fost şi apreciat activist Nu
ne-am mirat, fiindcă omul era semileşinat de foame şi începuse
să vorbească singur, ca tot românul.
Oricum, cineva l-a aplaudat strigând:- Bravo, domnu'! Zi-le, fi-r-ar ai...
- Iar vorbiţi ce nu cadrează? a întrebat tipul cu ziar şi
pălărie.
... Revenind la trichinela spiralis, pe care o visez
personificată în cele mai surprinzătoare forme, trebuie să mai
spun că cimitirul din cartierul nostru – Coryntenii de Sud –,este
suprapopulat de adormiţii întru Domnul din cauza respectivului
produs şobolano-porcesc. Aceasta pentru că vrăjiţi fiind de
numele virusului, care le sună în urechi poetic, zglobiu şi
atrăgător, locuitorii cartierului cred că aud clopoţelul Sfântului
Petru cheamând la micul dejun regimentele de îngeri din
schimbul trei. În consecinţă, şi în deplină armonie cu majorarea