alee un hârşiit ca de mătură. Aha, mi-am zis, Dracu' – scuzaţi –
e pe-aici... Da' fin'că eram într-una din stările mele bune de
ebrietate, când mă doare-n şpiţ de accizele lui Remeş şi de
NATO, am zis cu voce tare:
- Bine, mă, Aghiuţă, 'tu-ţi tranziţia mă-ti – scuzaţi,
doamna judecătoare –, ia arată-te lu' nenea Meclu, că te bag
într-o privatizare fepesistă de nici tat'to Lucifer nu te mai
scoate!...
Păi, sigur că nu mă cheamă Meclu, da' mie-mi plac nume
din astea de pe vremea ilegalismului comunist în frunte cu cel
mai iubit... Pfui, cre'că iar m-a prins ebrietatea! Unde rămăsei
cu povestea? A...Şi trec două-trei minute, se opreşte hârşiitu' şi
aud paşi... Aş fi mierlit-o de frică, da' venea o rază de lumină
de la ferestra domnului preşedinte şi-i auzeam vocea calmă
ăntrebând-o pe doamna Zoe Petre:
- Cum i-o zicem electoratului, Zoe? Necesară şi legitimă,
sau invers, sau numai necesară, sau numai...? Fi-r-aş al..., că
nu-mi vine nimic, parcă aş avea... N-am prins finalul, fin'că au
închis fereastra... Îi se apropiau paşii, şi închisesem ochii de
groază. Deodată, aud: - 'Ţ-ai dracului de beţivi, că-i plină lumea de voi. Marş
acasă, că-ţi trag fo două mături de-ţi cântă cucu' pe cruce!...
Vă spun: nu contează textul, da' avea un glas pe lângă
care al Victoriei de Los Angeles sau al Doamnei – cu d mare,
vă rog – Mariana Nicolescu, bine: cu o!, erau nişte croncănituri
de corb după pierderea caşcavalului... Că şi ăluia, nu i-a priit
brânza de burduf, telemeaua, sau urda, numa' caşcavalul ... O fi
fost Penteleu sau de import... Bine, trec la subiect, da' mă
inervează animalul ca atare, scuzaţi... Deci, ca să n-o mai
lungesc: jur pe ce vreţi dumneavoastră, stimată instanţă, că
vocea Mirindei din acea noapte, ar fi trezit trei sferturi dintre
parlamentari şi i-ar fi virilizat pe loc. N-am vocabular să v-o