PARTAJUL SUCCESORAL 117
(3) Dacă ultimul domiciliu al defunctului nu este cunoscut sau nu se află pe teritoriul României, moştenirea se
deschide la locul din ţară aflat în circumscripţia notarului public celui dintâi sesizat, cu condiţia ca în această
circumscripţie să existe cel puţin un bun imobil al celui care lasă moştenirea. În cazul în care în patrimoniul
succesoral nu există bunuri imobile, locul deschiderii moştenirii este în circumscripţia notarului public celui dintâi
sesizat, cu condiţia ca în această circumscripţie să se afle bunuri mobile ale celui ce lasă moştenirea. Atunci când
în patrimoniul succesoral nu există bunuri situate în România, locul deschiderii moştenirii este în circumscripţia
notarului public celui dintâi sesizat.
(4) Dispoziţiile alin. (3) se aplică în mod corespunzător atunci când primul organ sesizat în vederea desfăşurării
procedurii succesorale este instanţa judecătorească.
Art. 1145. Măsuri conservatorii.
Bunurile moştenirii pot să facă obiectul unor măsuri conservatorii, în tot sau în parte, la cererea persoanelor
interesate, în condiţiile legii.În situația în care nu sunt prezenți la dezbaterea succesiunii toți moștenitorii sau printre ei se află
persoane fără capacitate de exercițiu, ori cu capacitate de exercițiu restrânsă - minori, persoane puse
sub interdicție judecătorească ori persoane dispărute - , bunurile moștenorii vor fi puse sub sigilii, în
cel mai scurt timp, iar partajul voluntar, potrivit art. 1144 alin. (2) din Codul civil, se va realiza cu
respectarea regulilor privitoare la protecția persoanelor lipsite de capacitate de exercițiu sau cu
capacitate de exercițiu restrânsă ori privitoare la persoanele dispărute. Astfel, partajul voluntar va
putea fi făcut numai cu autorizarea instanței de tutelă, precum și, dacă este cazul, a ocrotitorului legal.
În anumite situații, moștenitorii, pot încheia o convenție de suspendare a partajului pentru o perioadă
de timp de cel mult 5 ani, convenție care, în cazul bunurilor imobile, trebuie încheiată în formă
autentică, potrivit art. 1143 alin. (2) raportat la art. 672 din Codul civil.
Art. 1143. Starea de indiviziune.
(2)Dispoziţiile art. 669-686 se aplică şi partajului succesoral în măsura în care nu sunt incompatibile cu acesta.
Art. 672. Convențiile privitoare la suspendarea partajului.
Convenţiile privind suspendarea partajului nu pot fi încheiate pentru o perioadă mai mare de 5 ani. În cazul
imobilelor, convenţiile trebuie încheiate în formă autentică şi supuse formalităţilor de publicitate prevăzute de lege.7.2. Partajul bunurilor succesorale și plata datoriilor..................................................
Partajul succesoral, astfel cum am iterat anterior, poate fi făcut prin bună învoială sau prin hotărâre
judecătorească. În ambele situații, după identificarea moștenitorilor și a bunurilor moștenirii,
următoarea etapă este cea a stabilirii valorii masei succesorale, procedură stipulată în conținutul art.
1091 din Codul civil, care va stabili inclusiv valoarea pasivului succesoral ( obligațiile moștenirii ).
Înainte de partajul succesoral, creditorii moștenirii, ale căror creanțe asupra acesteia provin din
cheltuielile ocazionate de conservarea sau administrarea bunurilor succesorale, ori s-au născut înainte
de deschiderea moștenirii ( de exemplu, ipoteca asupra unui bun imobil al defunctului ), pot cere să
fie plătiți din bunurile aflate, încă, în indiviziune, putând să solicite executarea silită asupra acestor
bunuri, potrivit art. 1155 alin. (2) din Codul civil.
Într-o astfel de situație, regula divizării de drept a pasivului succesoral - moștenitorii, prin acceptarea
moștenirii, dobândesc cote-părți atât din activul, cât și din pasivul succesoral - nu se aplică, potrivit
art. 1155 alin. (3) din Codul civil, dacă :
- obligația este indivizibilă, respectiv nu se divide între moștenitori, fiecare dintre aceștia putând fi
constrâns separat la executarea întregii obligații ; - obligația are ca obiect un bun individual determinat, aflat în universalitatea de bunuri ( de exemplu,
un autovehicul), sau o prestație determinată asupra unui astfel de bun ; - obligația este garantată cu o ipotecă, caz în care moștenitorul care primește bunul grefat, va fi
obligat - însă numai în limita valorii bunului - la plata obligației ; - unul dintre moștenitori este însărcinat prin testament să execute singur obligația. În acest caz,
scutirea celorlalți moștenitori constituie o liberalitate, supusă reducțiunii - prin bună învoială, ori, în