TESTAMENTUL ȘI DONAȚIA 84
Când minorul are capacitate de exercițiu restrânsă ( a împlinit vârsta de 14 ani ), potrivit art. 1013
alin. (4) raportat la art. 41 alin. (2) din Codul civil, acesta poate accepta donația cu încuviințarea
părinților sau, după caz, a tutorelui și cu autorizarea instanței de tutelă - raportat la dispozițiile art.
144 alin. (2) din Codul civil, în baza avizului consiliului de familie, în anumite situații - a se vedea
art. 124 și 125 din Codul civil, inserate în nota de mai jos, valabile și în situația persoanei lipsite de
capacitate de exercițiu.
În situația în care donația este acceptată în formele și în condițiile legii, ea devine perfect legală.
Persoanele lipsite de capacitate de exercițiu nu pot ataca donațiile acceptate de reprezentanții lor
legali. Totuși, dacă acești incapabili au fost prejudiciați prin acțiunile sau inacțiunile reprezentanților
legali, ei se pot adresa instanței cu o acțiune împotriva acestora.
Art. 1013. Formarea contractului.
(1) Oferta de donaţie poate fi revocată cât timp ofertantul nu a luat cunoştinţă de acceptarea destinatarului.
Incapacitatea sau decesul ofertantului atrage caducitatea acceptării.
(2) Oferta nu mai poate fi acceptată după decesul destinatarului ei. Moştenitorii destinatarului pot însă comunica
acceptarea făcută de acesta.
(3) Oferta de donaţie făcută unei persoane lipsite de capacitate de exerciţiu se acceptă de către reprezentantul legal.
(4) Oferta de donaţie făcută unei persoane cu capacitate de exerciţiu restrânsă poate fi acceptată de către aceasta, cu
încuviinţarea ocrotitorului legal.
Art. 43. Lipsa capacității de exercițiu.
(1) În afara altor cazuri prevăzute de lege, nu au capacitate de exerciţiu:
a) minorul care nu a împlinit vârsta de 14 ani;
b) interzisul judecătoresc.
(2) Pentru cei care nu au capacitate de exerciţiu, actele juridice se încheie, în numele acestora, de reprezentanţii lor
legali, în condiţiile prevăzute de lege. Dispoziţiile art. 42 alin. (1) sunt aplicabile în mod corespunzător.
(3) Cu toate acestea, persoana lipsită de capacitatea de exerciţiu poate încheia singură actele anume prevăzute de
lege, actele de conservare, precum şi actele de dispoziţie de mică valoare, cu caracter curent şi care se execută la
momentul încheierii lor.
(4) Actele pe care minorul le poate încheia singur pot fi făcute şi de reprezentantul său legal, afară de cazul în care
legea ar dispune altfel sau natura actului nu i-ar permite acest lucru.
Art. 42. Regimul unor acte ale minorului.
(1) Minorul poate să încheie acte juridice privind munca, îndeletnicirile artistice sau sportive ori referitoare la
profesia sa, cu încuviinţarea părinţilor sau a tutorelui, precum şi cu respectarea dispoziţiilor legii speciale, dacă este
cazul.
Art. 36. Drepturile copilului conceput.
Drepturile copilului sunt recunoscute de la concepţiune, însă numai dacă el se naşte viu.
Art. 41. Capacitatea de exercițiu restrânsă.
(2) Actele juridice ale minorului cu capacitate de exerciţiu restrânsă se încheie de către acesta, cu încuviinţarea
părinţilor
sau, după caz, a tutorelui, iar în cazurile prevăzute de lege, şi cu autorizarea instanţei de tutelă. Încuviinţarea sau
autorizarea poate fi dată, cel mai târziu, în momentul încheierii actului.
Art. 144. Regimul juridic al actelor de dispoziție.
(3) Tutorele nu poate, fără avizul consiliului de familie şi autorizarea instanţei de tutelă, să facă acte de înstrăinare,
împărţeală, ipotecare ori de grevare cu alte sarcini reale a bunurilor minorului, să renunţe la drepturile patrimoniale
ale acestuia, precum şi să încheie în mod valabil orice alte acte ce depăşesc dreptul de administrare.
Art. 124. Rolul consiliului de familie.
1) Consiliul de familie se poate constitui pentru a supraveghea modul în care tutorele îşi exercită drepturile şi îşi
îndeplineşte îndatoririle cu privire la persoana şi bunurile minorului.
(2) În cazul ocrotirii minorului prin părinţi, prin darea în plasament sau, după caz, prin alte măsuri de protecţie
specială prevăzute de lege nu se va institui consiliul de familie.
Art. 125. Membrii consiliului de familie.
(1) Instanţa de tutelă poate constitui un consiliu de familie, compus din 3 rude sau afini, ţinând seama de gradul de
rudenie şi de relaţiile personale cu familia minorului. În lipsă de rude sau afini pot fi numite şi alte persoane care
au avut legături de prietenie cu părinţii minorului sau care manifestă interes pentru situaţia acestuia.
(2) Soţul şi soţia nu pot fi, împreună, membri ai aceluiaşi consiliu de familie.
(3) În aceleaşi condiţii, instanţa de tutelă numeşte şi 2 supleanţi.
(4) Tutorele nu poate fi membru în consiliul de familie.