merit pe cineva ca tine? Ştiu că sunt o persoană dificilă şi că nu prea
vorbesc despre mine, însă sunt unele aspecte din viaţa mea de care nu sunt
mândru deloc, dar îţi jur că de când sunt cu tine simt că viaţa mea merge pe
linia cea dreaptă, simt că în sfârşit m-am regăsit pe mine însumi şi mă faci
să cred că pot să fiu mai bun decât am sperat vreodată. Îţi promit că voi
încerca să fiu puţin mai deschis cu tine, doar te rog, orice ai afla să nu laşi să
ne umbrească fericirea pe care o avem acum, eu nu mai sunt cel de
altădată şi asta datorită ţie.
- Sunt aici pentru tine Bruce, nu am de gând să plec nicăieri şi nimic din ce
aş afla despre tine nu va schimba asta. Trecutul tău este doar asta... trecut,
eu vreau prezentul şi viitorul cu tine, nu mă interesează cine ai fost, fiecare
om are un trecut dar asta nu îl defineşte ca persoană. Nu poţi să schimbi
cine ai fost, dar poţi să devii cine ai vrea să fi şi eu vreau să fiu lângă tine
când o faci. Vreau să ştiu doar un singur lucru, fără să intrăm în subiect, îmi
vei povesti când o să vrei tu şi dacă o să vrei, apoi mergem la Danny.
Rebeka face parte din trecut sau din prezent?
Îşi fereşte privirea şi văd o umbră de durere în ochii lui, la auzul numelui dar
mă priveşte din nou în ochi şi zâmbeşte.
- Trecut. Prezentul eşti tu. Şi sper din suflet că vei fi şi viitorul.
- Ok, atât vroiam să aud deocamdată, acum hai să mergem ca deja am
întârziat.
Cina a decurs mai mult decât bine. Danny şi cu Bruce au legat imediat şi au
vorbit mai tot timpul la masă despre maşini, fotbal şi despre lupte. Eu şi cu
Sarah am bârfit că între fete şi chiar dacă nu aveam intenţie, am vorbit şi cu
mama de munca ei şi de cât e de mulţumită că în sfârşit e din nou
independenta. Aş minţi dacă aş spune că nu mă bucur pentru ea, ştiu câtă
nevoie avea să se simtă din nou utilă şi cât de mult îşi dorea să se întoarcă
la muncă. S-a făcut târziu şi mă simt franţa, iar patul lui Bruce este o
binecuvântare pentru muşchii mei obosiţi... simt cum mă ia somnul, mai că