suveranitate. Din rândul aceste grupări s-au distins în primul rând Partidul Național Țărănesc, prezent în fruntea
guvernului prin; Iuliu Maniu, Gheorghe Mironescu, Alexandru Vaida Voievod și Frontul Renașterii Naționale
reprezentat prin lideri ca: Armand Călinescu, Constantin Argetoianu, Gheorghe Tătărescu. Efemer, în fruntea
guvernului s-au aflat și lideri nealiniați la nici unul dintre aceste mari partide: prințul Barbu Știrbei, istoricul
Nicolae Iorga, poetul Octavian Goga, patriarhul Miron Cristea. În fruntea diplomației românești s-a aflat în
permanență Casa Regală, reprezentată în primul rând prin Rege, dar și prin toți ceilalți membri ai familiei. Casa
Regală a României fiind înrudită cu aproape toate monarhiile Europei, politica externă era un fel de afacere de
familie. În aceste condiții, principalele contradicții de ordin politic s-au axat asupra problemelor interne, cu
precădere asupra economiei: reforma agrară, revoluția industrială, dezvoltarea transporturilor, organizarea
industriei extractive, expansiunea comercială, restructurarea sistemului de taxe și impozite, reforma educației
naționale și a învățământului profesional, organizarea legislativă și administrativă. Guvernele în succesiune s-au
întrecut care mai de care să propună, apoi să ducă la îndeplinire nenumăratele măsuri economice, politice și
administrative. Nici una dintre acestea nu a dăinuit timpului, dar fiecare dintre ele a constituit la vremea
respectivă un mic pas spre înainte, suport pentru viitoarele inițiative politice. Cu ajutorul aparatului de presă și
propagandă întreaga națiune a fost în permanență la curent cu evenimentul politic, având sentimentul de
participare nemijlocită. S-a conturat astfel conceptul de democrație, de implicare a națiunii în făurirea propriilor
destine. Principalele periodice din epocă au fost: Actualitatea, Adam, Albina, Amicul Agricultorului, Amicul
Familiei, Amvonul, Analele Academiei Române, Analele Brăilei, Analele Dobrogei, Apostolul, Ardealul Juridic,
Arhiva pentru Știință și Reformă Socială, Arhiva Societății Științifice și Literare Iași, Arhivele
Basarabiei, Arhivele Olteniei, Athenaeum, Banatul, Bilete de Papagal, Biserica Ortodoxă Română, Boabe de
Grâu, Buciumul Român, Buletinul Asociației Generale a Inginerilor din România, Buletinul Camerei de Comerț
și Industrie din București, Buletinul Cărții Românești, Buletinul Comisiei Istorice a României, Buletinul
Comisiunii Monumentelor Istorice, Buletinul Curții de Casație și Justiție, Buletinul Societății Politehnice din
România, Buletinul Statistic al României, Candela, Carpați, Căminul, Cele Trei Crișuri, Cinema, Colecțiune de
Legi și Regulamente, Contemporanul, Convorbiri literare, Curier de Ambe Sexe, Curierul Judiciar, Dacia,
Economia Națională, Facla, Familia, Fat Frumos, Flacăra, Gazeta Ilustrată, Gazeta Matematică, Gândirea,
Hrisovul, Ilustrațiunea Română, Junimea Literară, Lamura, Libertatea, Literatură și Artă, Luceafărul, Lumina,
Muguri, Natura, Noua Revistă Română, Pagini Literare, Parlamentul Românesc, Ramuri, Realitate Ilustrată,
Revista Critică, Revista de Filozofie, Revista Economică, Revista Fundațiilor Regale, Revista Generală a
Învățământului, Revista Istorică, Revista Pădurilor, Satul, Sănătatea și Viața Fericită, Săptămâna, Transilvania,
Țara Noastră, Vatra, Viața Nouă, Viața Românească. Dintre ziare au făcut epocă: Acțiunea, Adevărul, Argus,
Conservatorul, Curentul, Cuvântul, Dimineața, Dreptatea, Epoca, Gazeta de Transilvania, Gazeta Sporturilor,
L'Independance Roumaine, Îndreptarea, Lupta, Mișcarea, Neamul Românesc, Ordinea, Rampa, Românul, La
Roumanie, Telegraful, Timpul, Ultima Oră, Unirea, Universul, Viitorul, Voința Națională.
Mirajul literei tipărite a atras ca un magnet mințile majorității oamenilor cu stare ai vremii, frământați de
probleme spirituale, economice sau social politice. Sunt aminitiți în rândurile următoare doar cei care au publicat
cărți în tiraje semnificative. A mai existat însă și un volum semnificativ de "literatură de sertar" precum și lucrări
cu caracter literar fără circulație de masă, rezervată unor mici grupuri de cunoscuți.
Istorici: Michael Ackner, Teohari Antonescu, Constantin Aricescu, Theodor Aron, Carol Auner, George
Barițiu, Nicolae Bănescu, Mihai Berza, Ioan Bogdan, Alexandru Boldur, Constantin Brătescu, Gheorghe