cronologică, mari maeștri ai picturii românești au fost: Constantin Lecca (1807-1887), Carol Popp de Szathmary
(1812-1887), Gheorghe Tattarescu (1820-1894), Mișu Popp (1827-1892), Theodor Aman (1831-1891), Nicolae
Grigorescu (1838-1907), Eugeniu Voinescu (1842-1909), Sava Henția (1848-1904), Ion Andreescu (1850-1882),
George Demetrescu Mirea (1852-1934), Juan Alpar (1857-1901), Simon Hollosy (1857-1918), Gheorghe
Popovici (1859-1933), Constantin Jiquidi (1865-1899), Pierre Auguste Bellet (1865-1924), Nicolae Vermont
(1866-1932), Nicolae Grant (1868-1950), Ștefan Luchian (1868-1916), Ludovic Basarab (1868-1933), Arthur
Verona (1868-1946), Mihail Simonidi (1870-1933), Constantin Artachino (1870-1954), Ipolit Strambescu
(1871-1934), Theodor Pallady (1871-1956), Octav Bancilă (1872-1944), Ștefan Popescu (1872-1948), Gheorghe
Petrașcu (1872-1949), Costin Petrescu (1872-1954), Kimon Longhi (1873-1952), Ștefan Jager (1877-1962),
Francisc Sirato (1877-1953), Emilian Lăzărescu (1878-1934), Cecilia Cuțescu Stork (1879-1969), Elena Popea
(1879-1941), Aurel Popp (1879-1960), Leon Alexandru Biju (1880-1970), Jean Alexandru Steriadi (1880-1956),
Camil Ressu (1880-1962), Marius Bunescu (1881-1971), Iosif Iser (1881- 1958), Ignat Bednarik (1882-1963),
Nicolae Darascu (1883-1959), Gheorghe Chirovici (1883-1968), Eustatiu Stoenescu (1884-1957), Samuel
Mutzner (1884-1959), Otilia Oteteleșteanu (1885-1972), Ștefan Dumitrescu (1886-1933), Rudolf
Schweitze-Cumpăna (1886-1975), Nicolae Tonitza (1886-1940), Ion Stoica Dumitrescu (1886-1956), Leon
Viorescu (1886-1936), Constantin Isachie Popescu (1888-1967), Rodica Maniu Mutzner (1892-1958), Gheorghe
Catargi (1894-1962), Lucian Grigorescu (1894-1965), Aurel Băeșu (1896-1928), Aurel Jiquidi (1896-1962),
Nicolae Enea (1887-1960), Petre Iorgulescu Yor (1890-1939), Paul Verona (1897-1966), Adam Balțatu
(1899-1979), Aurel Ciupe (1900-1988), Alexandru Ciucurencu (1903 - 1977), Octavian Angheluta (1904-1979),
Corneliu Baba (1906-1997), Gheorghe Romanati Teodorescu (1907-1980), Dimitrie Berea (1908-1975), Dimitrie
Loghin (1910-1982). Lista include doar artiștii ale căror lucrări au fost prezentate și cotate în expoziții și case de
licitație. Ei sunt însă dublați de un mare număr de artiști al căror nume va rămâne de cele mai multe ori
necunoscut, dar au contribuit și ei la formarea acestui panteon al artelor.
În ton cu pictura, sculptura românească s-a desprins și ea de canoanele medievale. Baseoreliefurile,
monumentele funerare și statuile de domnitor sau mare boier au lăsat locul unor lucrări din ce în ce mai moderne,
eliberate de canonul asemănării cu natura. Tot mai multe lucrări s-au inspirat din viața și realizările oamenilor
simpli, sau au fost pure fantasme, rod al imaginației, în absența oricărui canon. Din breaslă meșteșugărească,
prelucrarea pietrei a dobândit rang de artă, iar pentru pregătirea meșterilor s-au format școli înalte, precum:
Academia de Belle Arte București, Academia liberă de pictură, desen și sculptură București, Institutul de
Arhitectură București, Academia de Belle Arte Iași, Școala de Arte și Meserii Iași, Școala de Arte și Meserii
Craiova, Școala de Arte Frumoase Cluj, Școala de Arte și Meserii Timișoara, Școala de Arte Frumoase Chișinău,
Colonia de pictură de la Baia Mare, Școala Română de la Roma. Printre absolvenții acestor instituții, în rândul
sculptorilor cu lucrări prezente în expoziții, am numărat și 23 de femei sculptor, mărturie a procesului mai general
de emancipare a femeii. Mari meaștri ai acestei epoci au fost (alfabetic): Agârbiceanu Nicolae (1908-1991),
Anghel Gheorghe (1904-1966), Angheluță Elena (1905-1951), Baraschi Constantin (1902-1966), Basarab Ioana
(1908-1967), Băicoianu Zoe (1910-1937), Bălcescu Constantin (1865-1913), Biciola Eugenia (1901-1998),
Boambă Horia (1889-1923), Bobletec Octavian (1898-1921), Boege Richard (1899 - ?), Brâncuși Constantin
(1876-1957), Burcă Teodor (1889-1950), Buzdugan Constanța (1912-1965), Caragea Boris (1906-1982),
Călinescu Alexandru (1889-1978), Cheptănaru Iosif (1907-1991), Chiciu Anghel (1883-1963), Chipăruș Dimitrie
(1886-1947), Ciocolov Serghei (1892-1977), Cireșescu George (1875-1942), Cobizeva Claudia (1905-1955),