20
Din strada Păcurari în strada Carp
Palatul Fundaţiei Universitare „Regele Ferdinand I.
(str. Carol nr. 46)
Clădirea monumentală care domină astăzi peisajul Pieţei „Mihai Eminescu” este aceea a
Bibliotecii Universitare, care străjuieşte poalele Copoului, un adevărat Palat al Cărţii. În Arhivele
ieşene, istoria locului are două părţi distincte, cărora le corespund două dosare: înainte şi după
construirea Fundaţiei Ferdinand. Perioada anterioară anului 1930 reprezintă un fel de „preisto-
rie” a impozantului Palat al Fundaţiei.
În vechime, locul a aparţinut lui Vasile Şoroagă, apoi lui Manolache Calmuschi şi ulterior
lui Ioniţă Cerkez. Studiile urbaniştilor au evidenţiat faptul că aici, pe locul actualei Biblioteci
Universitare, s-a încercat, pe la 1845, amenajarea celei dintâi pieţe civice („de paradă”) din ca-
pitala Moldovei. La 1844, când se dezbătea încă problema, proprietar al locului era căminarul
Costache Cazimir, stabilit în Basarabia. De fapt, soţia sa, Pulheria Calmuschi, primise acest loc
drept zestre, cu prilejul căsătoriei. Pe acel loc se aflau nişte dughene din vălătuci, închiriate de
proprietar unor negustori; acestea fuseseră demolate de Municipalitate, pe la 1837. Negustorii
respectivi se angajaseră să construiască dughene din piatră şi cărămidă, după modelele oferite
de autorităţi. Datorită plângerii Bisericii Sf. Paraschiva, autorităţile urbei au decis ca pe acel loc
să se amenajeze o piaţă publică. La 28 martie 1900, proprietarul terenului de la intersecţia străzii
Păcurari cu Bd. Carol I, era profesorul A.C. Cuza. Multă vreme locul viran era închiriat către
trupele ambulante de circ, aflate în trecere prin Iaşi (Circul Henry, Circul „Könyöt & Brothers”,
Circul „Naţional” ş.a., toate găzduite la „Arenele Romane”)
Palatului Fundaţiei „Ferdinand I” a fost construit în semn de recunoştinţă din partea regelui
pentru buna găzduire pe care oraşul i-a asigurat-o în timpul refugiului din anii 1916-1918. Pla-
nurile clădirii au fost realizate de arhitectul bucureştean C. Iotzu. A rezultat proiectul unei con-
strucţii care folosea la maximum terenul pus pa dispoziţie. În partea din spate, a mai fost
achiziţionat un teren, care permitea diverse extinderi, pentru viitor. La 5 mai 1930, Primăria Co-
munei Iaşi autoriza pe dl. G.T. Kirileanu pentru a executa construirea Palatului Fundaţiei Uni-
versitare „Regele Ferdinand I”, în str. Carol colţ cu str. Păcurari. Inginerul Emil Prager era
antreprenorul lucrărilor de construcţie a Palatului Ferdinand. În contract se stipula obligativi-
tatea ca imobilul să aibă fundaţii solide din beton şi planşee din beton armat. O parte din pla-
nurile clădirii se regăsesc la dosarul imobilului: planul de situaţie al terenului Fundaţiei, pe
ozalid, fundaţiile clădirii, subsol, parter, etaj, releveu al faţadei dinspre str. Carol şi dinspre str.
Păcurari; secţiune longitudinală prin ax (cu statuia regelui Ferdinand pe poziţie). Din planurile