63Casa Dragomir Hurmuzescu/ Arhivele Statului
(str. Carol nr. 27/25)
Rudolf Suţu afirmă că aici s-ar fi mutat Săftiţa Paladi din casele aflate mai la vale, lă-
sate familiei Negruzzi. Aici avea avantajul de a locui lângă sora sa Agripina. Potrivit planului
din 1869, însă locul era proprietatea Cristinei Caţichi (Kaţiki), dintr-o familie armenească
probabil. Din alte surse, se ştie că aici erau casele lui Mircea Mihail cumpărate de bancherul
Daniel. La 1903 moştenitorii bancherului Israel Ch. Daniel vând proprietatea lui Dragomir
Hurmuzescu. La 1911, locuia în clădire doctorul Dragomir Hurmuzescu, care îi repară par-
terul şi grilajul. Probabil că el a reclădit casa, întrucât la dosar se păstrează Planul casei prof.
Dragomir Hurmuzescu, întocmit la 1912 de arhitectul Rainiche. Coralia A.D. Xenopol
(Gatowski) a cumpărat casa la 1913. La 1915, aceasta lasă casa familiei diplomatului Eugen
Neculicea (1915). Acesta o stăpânea şi prin 1943, dar nu o locuia, fiind ministru plenipoten-
ţiar. Pe acest loc s-a construit clădirea Arhivelor Statului, inaugurată în 1977.
Casa Racoviţă/ A.C. Cuza/ Compania de Jandarmi
(str. Carol nr. 29/27)
Potrivit planului de la 1869, la acest număr locuia un anume Bonciu. R. Suţu scria că
locul aparţinea familiei Gane. Pe la 1903 Profira Ganea a vândut locul lui A.C. Cuza. Acesta
a cedat locul, la 1915, farmacistului N. Racoviţă, el mutându-se pe str. Codrescu. Este vorba
despre cel care a fost primarul Iaşului în perioada războiului, 1917-1918. El a reconstruit casa,
în 1916, după proiectul arhitectului I. Tăutu. Este o clădire frumoasă, fără etaj, care păstrează
un aer franţuzesc, denumită, evident, după 1920, vila „Micul Trianon”. După 1945 clădirea
a devenit Cămin studenţesc al Politehnicii. Din 1957 aici a funcţionat Casa de Cultură a stu-
denţilor.
Casa Panaite Balş/ Ghica-Deleni/ Compania de Jandarmi
(str. Carol nr. 25/23)
La acest număr era casa postelnicului Panaite Balş (1817-1889), căsătorit cu Ruxandra
fiica lui Mihalache Cantacuzino-Paşcanu. Aceasta era mama doamnei Natalia Vlădoianu,
căsătorită Ghica, proprietara conacului de la Cârjoaia, de lângă Cotnari. Pe la 1886, casa a
fost închiriată de Carol Waldman. Astfel a apărut grădinăria Waldman, renumită mai cu
seamă pentru trandafirii frumoşi ce se găseau aici.
Apoi, în anii 1910-1912, clădirea a trecut în stăpânirea arhitectului Grigore Ghica De-
leni (1847-1938). Acesta a fost preşedintele Comitetului de iniţiativă pentru ridicarea statuii
lui Cuza Vodă. În 1916-1918 aici a fost încartiruită Legaţia Belgiei, reprezentară de Ypersele