Gruie-al lui Novac- Bunã vremea, delurence,
Fete harnice oltence!
Spuneþi-mi, vã rog, de când
Staþi la pânze-aci spãlând,
N-a trecut p-aicea oare
Gruie-al lui Novac cãlare?
Dus prin þarã-i undeva?
Sau e dus la vatra sa?
Ori la crâºmã-n sat o fi?
Unde l-am putea gãsi?
Adevãrul dacã-mi spuneþi,
Dragi cununi pe cap sã puneþi!
Sã vã aflu mãritate
Peste-o lunã jumãtate.
Faþa-nveseleascã-vi-se,
Pânzele-nãlbeascã-vi-se
Ca ºi coala de hârtie.
Când o iei din prãvãlie!
Nu-mi veþi spune cu dreptate?
Rãmâneþi nemãritate!
Feþele vi se zbârceascã,
Pânzele vi se-nnegreascã!
........
Auzindu-l fetele,
Pleacã ochii, bietele,
Lasã capu-n jos de fricã,
Nu pot un cuvânt sã zicã.