Petre DulfuPungi de galbeni noi þi-om da,
Ca sã-i duci la casa ta;
Slugã d-azi sã nu mai fii,
Sã-ngrijeºti de-ai tãi copii;
Sã trãieºti ca un bogat,
Dacã tu ni-l dai legat.
Grecul, banii când vãzu,
Minþile ºi le pierdu.
Hei, c-aºa e sluga rea!
I-ai dat tot ce trebuia:
Banii, hrana pe deplin!
Ea te vinde la strãin!
Dupã ce se cam codeºte,
Grecul pungile primeºte.
Funie groasã de fuior
Scoate dintr-un sãcuºor.
Iute-apoi la Gruia sare.
Fãrã pic de remuºcare;
ªi mi-l leagã, frãþioare,
ªi de mâini, ºi de picioare!
El, simþindu-se legat,
Braþele ºi le-a miºcat.
ªi frânghia cea-nnodatã,
Ruptu-s-a-n bucãþi pe datã.
Turcii, când îl vãd miºcând,
Nu-ºi mai dau, sãrmanii rând