Petre DulfuMerge drept ºi-n poartã bate:
- Bine te-am gãsit, ’nãlþate!
La chemarea-þi alergai,
Capul ºarpelui sã-l tai.
¤mpãratu-i mulþumi,
Cu onoruri îl primi.
Zile trei l-a omenit
¤n palatu-i strãlucit.
ªi pe-al lui frumos fugar,
Zile trei de-a rândul iar
L-a hrãnit cu fân, din plin,
ªi l-a adãpat cu vin.
Ziua-a patra: – Doamne-ajutã!
Gruia calul ºi-l sãrutã,
Sus pe el s-aruncã-n ºea:
- Hai, fugar, la luptã grea!
Merge-afarã din cetate,
Printre holde semãnate,
Prin livezi. ªi-ntr-o livadã,
Lângã drum jos, ce sã vada?
ªarpe-avan cu solzi verzui,
Gros cât trunchiul bradului,
Sta la soare-ncolãcit,
Doar cu capul sus ivit.
Când de-aproape-aºa-l zãri,
Gruia locului se-opri