6.Fabrica Fericirii
Fabric fericire, alimentată cu ură,
Întotdeauna sincer cu tot ce scot pe gură,
Nu m-am ascuns vreodată după vorbe false,
Sunt un om simplu, fără pic de arfe.
Nu mi-e rușine cu mine, dar nici nu mă fălesc,
Fata perfecta din vis, încă încerc s-o găsesc.
Că pe zi ce trece, devin mult mai fericit,
Am dat numai iubire și doar ură am primit.
Mai bine e să-mi fabric eu singur fericirea,
Nu să import mereu de la altcineva iubirea.
Prefer să fiu independent, nu dependent de cineva,
Aleg să-mi pese doar de mine, doar de persoana mea,
Că mereu am stins focul când ardea viața altora,
Aruncându-mă-n el: vechiul eu altfel nu știa.
I-am păstrat pe alții și m-am aruncat pe mine,
Încrederea e totul, dar nu o mai am în nimeni,
Speranța moare ultima, deci mor înaintea ei:
Somnul cel veșnic vine vrei, nu vrei.