MOȘTENIREA 41
- în linie dreaptă, atunci când are la bază descendența unei persoane dintr-o altă persoană și poate fi
atât ascendentă, cât și descendentă ( de exemplu, copii, părinți, bunici, străbunici ) ; - în linie colaterală, atunci când mai multe persoane nu au ascendent comun ( de exemplu, frați,
surori, unchi, mătuși, veri ).
O altă noțiune importantă este gradul de rudenie, în baza căruia, privitor la succesiune, se stabilește
ordinea de preferință la moștenirea legală. Acesta se stabilește astfel : - în linie dreaptă, după numărul nașterilor, astfel : copiii și părinții sunt rude de gradul 1 ; nepoții și
bunicii sunt rude de gradul 2. - în linie colaterală, după numărul nașterilor, astfel : frații și surorile sunt rude de gradul 2 ; unchiul
sau mătușa și nepotul sunt rude de gradul 3 ; verii primari sunt rude de gradul 4.
Rudenia civilă este legătura rezultată ca urmare a adopției, aceasta fiind operațiunea juridică care
stabilește legătura de filiație între cel care adoptă ( adoptator ) și copilul adoptat. Adopția produce
efecte de la data rămânerii definitive a hotărârii definitive a hotărârii judecătorești prin care a fost
încuvințată,acestea fiind iterate în conținutul art. 470 din Codul civil.
În cazul particular al moștenirii, copilul adoptat are aceleași drepturi și obligații, ca și copilul natural
al familiei.
Art. 405. Noțiune.
(1) Rudenia firească este legătura bazată pe descendenţa unei persoane dintr-o altă persoană sau pe faptul că mai
multe persoane au un ascendent comun.
(2) Rudenia civilă este legătura rezultată din adopţia încheiată în condiţiile prevăzute de lege.
Art. 470. Efectele asupra rudeniei.
(1) Prin adopţie se stabilesc filiaţia dintre adoptat şi cel care adoptă, precum şi legături de rudenie între adoptat şi
rudele adoptatorului.
(2) Raporturile de rudenie încetează între adoptat şi descendenţii săi, pe de o parte, şi părinţii fireşti şi rudele
acestora, pe de altă parte.
(3) Când adoptator este soţul părintelui firesc sau adoptiv, legăturile de rudenie ale adoptatului încetează numai în
raport cu părintele firesc şi rudele părintelui firesc care nu este căsătorit cu adoptatorul.Potrivit art. 964 din Codul civil, la succesiune ( moștenire ) vin în ordine descendenții, ascendenții
privilegiați și ordinari, colateralii privilegiați și ordinari, grupați în 4 ( patru ) categorii, denumite
clase.
Prin intermediul acestor clase, legiuitorul a stabilit ordinea de preferință la moștenire pentru rudele
defunctului, în calitate de moștenitori legali, după cum urmează :
clasa I - descendenții, respectiv fiii și ficele, celui care a lăsat moștenirea, precum și cei născuți vii
după decesul lui, cu respectaarea dispozițiilor privind timpul legal al concepțiunii și, totodată, copiii
înfiați ;
clasa II - ascendenții privilegiați, respectiv părinții naturali sau adoptatori ai defunctului, precum și
colateralii privilegiați, adică frații și surorile acestuia, inclusiv descendenții acestora ( nepoții) ;
clasa III - ascendenții ordinari, respectiv bunicii defunctului, atât din partea tatălui, cât și a mamei ;
clasa IV - colateralii ordinari, respectiv unchii și mătușile defunctului, inclusiv descendenții
acestora.
Moștenirea legală este bazată pe trei principii importante, numite principii generale ale devoluțiunii
legale a moștenirii, care stabilesc o anumită ordine în cadrul acestui tip de moștenire, fiind prevăzute
în conținutul art. 964 alin.(2-4) din Codul civil:
- ) Principiul priorității clasei de moștenitori, în ordinea stabilită de lege, atunci când potențialii
moștenitori ( succesori ) aparțin unor clase diferite. Potrivit acestui principiu, clasele de moștenitori
sunt chemat să preia moștenirea în ordinea stabilită de art. 964 alin (1) din Codul civil. Astfel, mai