MOȘTENIREA 42
întâi sunt chemați la moștenire descendenții ( clasa I ), iar dacă aceștia acceptă moștenirea, orice alți
potențiali moștenitori ( succesori ) sunt excluși de la moștenire. Există și o excepție - soțul
supraviețuitor - pe care o vom trata ulterior.
2.) Principiul proximității gradului de rudenie, între potențialii moștenitori ( succesori ) din aceeași
clasă. Acest principiu presupune că, în interiorul aceleiași clase, rudele mai apropiate în grad
înlătură de la moștenire rudele mai îndepărtate. Astfel, de exemplu, copiii defunctului îi exclud de la
moștenire pe nepoți sau strănepoți.
3.) Principiul egalității între rudele din aceeași clasă și același grad. Potrivit acestui principiu, dacă
rudele din clasa chemată la moștenire sunt de același grad, ele împart moștenirea în cote-părți egale.
Este exemplul clasic al fraților, care împart în mod egal moștenirea defunctului părinte.
Art. 964. Principiile generale ale devoluțiunii legale a moștenirii.
(1) Rudele defunctului vin la moştenire în următoarea ordine:
a) clasa întâi: descendenţii;
b) clasa a doua: ascendenţii privilegiaţi şi colateralii privilegiaţi;
c) clasa a treia: ascendenţii ordinari;
d) clasa a patra: colateralii ordinari.
(2) Dacă în urma dezmoştenirii rudele defunctului din clasa cea mai apropiată nu pot culege întreaga moştenire,
atunci partea rămasă se atribuie rudelor din clasa subsecventă care îndeplinesc condiţiile pentru a moşteni.
(3)Înăuntrul fiecărei clase, rudele de gradul cel mai apropiat cu defunctul înlătură de la moştenire rudele de grad
mai îndepărtat, cu excepţia cazurilor pentru care legea dispune altfel.
(4) Între rudele din aceeaşi clasă şi de acelaşi grad, moştenirea se împarte în mod egal, dacă legea nu prevede altfel.Clasa descendenților.
Astfel cum iteram anterior, această primă clasă este alcătuită din copiii defunctului, născuți din
căsătorie, din afara căsătoriei ( copilul din afara căsătoriei a cărui filiație a fost stabilită potrivit legii
având, față de fiecare părinte și rudele acestuia, aceeași situație ca și aceea a unui copil din căsătorie
și înfiați, precum și din descendenții acestora în linie dreaptă la nesfârșit, potrivit art. 975 din Codul
civil.
În cadrul acestei clase avem :
- descendenți de gradul I - copiii defunctului ;
- descendenți de gradul II - nepoți de fii ;
- descendenți de gradul III - strănepoți ;
- descendenți de gradul IV - stră - strănepoți.
Dacă defunctul are descendenți de mai multe grade, respectiv, copiii, nepoți și strănepoți, vin la
moștenire numai cei de gradul I ( copiii), iar nu și nepoții și strănepoții.
O situație aparte este cea în care, prin legat ( dispoziție ) testamentar, defunctul îl înlătură de la
moștenire pe unul dintre descendenții săi, ipoteză în care, cota-parte din moștenire ce i s-ar fi cuvenit
se atribuie moștenitorilor cu care ar fi venit în concurs sau, în lipsa acestora, moștenitorilor
subsecvenți, potrivit art. 1075 alin. (4) din Codul civil.
Chiar dacă defunctul intenționează prin legat testamentar să îl să îl înlăture total pe descendentul său
de la moștenire, el nu o poate face decât în proporție de 1/2 ( jumătate ) din cota parte care i s-ar fi
cuvenit descendentului, conform art. 1088 din Codul civil, care are, potrivit art. 1087 din Codul civil,
calitatea de moștenitor rezervatar.
Dacă sunt descendenți de mai multe grade, vin la moștenire numai cei de gradul I, așa cum am
aspectat anterior, nu și copiii sau nepoții acestora. Aceștia din urmă pot veni la moștenire, prin
instituția reprezentării succesorale, în două ipostaze : - dacă descendentul de gradul I a decedat înainte de deschiderea moștenirii ;
- dacă descendentul de gradul I a fost declarat nedemn față de defunct ;
Potrivit dispozițiilor art. 965 din Codul civil.