Gruie-al lui Novac
.........
El, de piatrã uºurat,
A ieºit la mal, scãpat;
Sus pe mal când s-a vãzut,
Cruce sfântã ºi-a fãcut.
La Ileana s-a uitat,
O cuprinse-nduioºat,
Ochii mari i-a sãrutat:
- Tu, Ileano, m-ai scãpat?
Mergi, iubita mea, acasã,
Cã te-am pãrãsit pe tine,
Dar de-acuma, sunt al tãu,
Cât m-o þine Dumnezeu!
Mergi, iubita mea, acasã,
Fã-þi gãtealã de mireasã;
ªi s-aºtepþi, cãci mâine, joi,
Voi veni-n peþit la voi.
Mâine-o sã ne logodim,
¤n curând o sã nuntim:
ªi-o sã ducem, în unire,
Ani de dulce fericire!
Albii fetei obrãjori
S-au roºit ca doi bujori;
Plâns de bucurie-o-neacã,
ªi spre casã drept ea pleacã.