publică și orientarea spre viața privată au condus spre o rearanjare și modernizare de ordin intern a structurilor
instituțiilor religioase. În exență, elita și politicienii s-au orientat spre alte activități, în timp ce liderii vieții
spirituale s-au orientat spre masele populare. Dumnezeu a venit mai aproape de cei săraci și de nevoile lor.
Parlamentul bicameral a fost înlocuit prin Marea Adunare Națională, iar viața politică s-a reorganizat în jurul
Partidului Republican, la care s-a adăugat, începând cu anul 1930, Partidul Liberal. Pentru a simplifica relațiile
comerciale cu statele Europei, în anul 1926 a fost reformat Calendarul și Ceasul, în conformitate cu standardul
european. În paralel s-a adoptat întregul Sistem Internațional de Unități de Măsuri (sistemul metric). Reforma în
educație și includerea femeilor în ciclul de instrucție au implicat progresiv o cifră anuală de școlarizare din ce în
ce mai mare: 765 000 în învățământul primar (față de 342 000), 74 000 în învățământul mediu (față de 6 000) și
21 000 în învățământul superior (față de 1 200). În paralel s-a demarat un vast program pentru alfabetizarea
adulților. Doar în anul 1928 s-au deschis 20 487 săli de clasă, pentru 1 075 500 de persoane, dintre care 50 % au
absolvit cursurile. În următorii 10 ani, 33 % din populație a fost alfabetizată. Adoptarea alfabetului Latin a limitat
accesul la cultura tradițională și la cea Arabă, în schimb a deschis porțile spre cultura Europeană. Reforma
economică a constat din: reformă agrară, introducerea fermelor model, industrializare, monopolizarea industriei
tutunului, centralizarea sistemului bancar, acorduri comerciale cu țările Europei (în special cu Franța). Arhitectura
modernă a avut ca principali promotori pe arhitecții: Seyfi Arkan, Sedad Hakki Eldem, Emin Halid Onat, Șevki
Balmumcu, Vedat Tek, Mimar Kemaleddin Bey, Arif Hikmet Koyunoglu, Zeki Sayar. Pentru proiectele de interes
public au fost invitați mai mult de 40 de arhitecți din Europa, printre care: Gudrun Baudisch, Rudolf Belling, Paul
Bonatz, Ernst Egli, Martin Elaesser, Anton Hanak, Franz Hillinger, Clemens Holzmeister, Henri Prost, Paolo
Violi, Werner Issel, Herman Jansen, Theodor Jost, Heinrich Krippel, Carl Lorcher, Robert Oerley, Bernhard Pfau,
Bruno Taut, Josef Thorak. Clădiri emblematice din epocă sunt: Poșta Centrală din Istambul și Sirkeci, blocul
Vakif Han Eminonu, blocul Tayyare Laleli, Banca Ziraat din Ankara, Muzeul de Artă, Muzeul Etnografic, Palatul
Ankara, Gara Centrală Ankara, Universitatea Ankara, Universitatea Istambul, Stația de Feribot Galata, Facultatea
de Drept, Facultatea de Istorie și Limbi Străine, Clădirea Parlamentului, Reședința Prezidențială Marină Florya,
Școala de Construcții, clădirea Curții de Casație, monumentul din piața Taksim, Mausoleul Anitkabir, Bebek
Mosque și Kamer Hatun Mosque. Cel de al doilea Președinte al Turciei (1938-1950) a fost generalul Ismet Inonu
(1884-1973), fost Prim Ministru al Turciei timp de 7 mandate. Alte personalități de seamă au fost: președintele
Celal Bayar, generalii Kazim Ozlap și Recep Peker, diplomații Șukru Kaya, Hasan Saka, Ahmed Ferit Tek, Zekai
Apaydin, educatorii Vasif Cinar, Mustafa Necati, doctorii Reșit Galip și Refik Saydam, politicienii Falih Rifki
Atay, Șukru Kaya și Abdulhalik Renda. Artiști de marcă au fost pictorii; Hoca Ali Riza, Ibrahim Calli, Nazli
Ecevit, Halil Pasha, Namik Ismail, Mufide Kadri, Huseyin Avni Lifij, Osgan Efendi, Nazmi Ziya Guran, Osman
Hamdi Bey, Hasan Riza, Zehra Say, Suleyman Seyyid, Cemal Tollu, Huseyn Zekai Pasha și sculptorii: Nermin
Farukî, Mari Gerekmezyan, Ratip Așir Acudoglu.
Rusia, Polonia, Ukraina, Belarus, Finlanda:
În plină epocă de glorie a Imperiului, la începutul secolului al XIX-lea, Țarul Nikolai Pavlovici Romanov a
construit clădirea nouă a Palatului Ermitage, clădirea Ministerului de Război, clădirea Senatului, clădirea
Sinodului și Palatul Nikolaevsky pentru fiul său Nikolai. La Sankt Petersburg s-au mai zidit: Teatrul Alexander,
Strada Teatrului și Catedrala Sfântul Isaac. La Moscova s-a zidit Palatul cel Mare al Kremlinului, Palatul