Petre DulfuDe berbeci o turmã-aleasã,
Toþi cu lâna de mãtasã,
Iarã coarnele-mpãnate
P-împrejur cu nestemate.
¤mpãratul s-a-ncruntat
ªi din grai porunc-a dat:
- ¤napoi pe loc porniþi,
Daþi-i turma, ºi-l turciþi!
Cã pe el de nu-l turcim,
Bine n-avem s-o sfârºim!
..........
Ei din nou la Gruia pleacã:
- Turma þi-am adus-o, iacã,
Lasã pe Hristos al tãu,
Fã-te turc azi, Gruio, zãu!
Cã turceasca lege-i datã
Lumii chiar de sfântul Tatã.
Lege ca a turcului,
Pe sub soare, alta nu-i!
Mustãcioara lui râdea:
Mai frumos ºi-o rãsucea:
- Cã eu, poate, m-aº turci,
Dacã voi mi-aþi dãrui
Nouãzeci de turci ostaºi,
¤ncãrcaþi cu gãlbenaºi;
Nouãzeci de turci soldaþi,
Toþi cu taleri încãrcaþi!