Gruie-al lui Novac.........
Hai iar la-mpãrat cu grabã.
- L-aþi turcit! el îi întreabã.
- Aº! rãspunserã ei. Nu!
ªi i-au spus câþi bani ceru.
¤mpãratul mâniat
De pe scaun s-a sculat:
- ¤napoi, la el, grãbiþi!
Daþi-i banii, ºi-l turciþi!
N-o vroi? Sã nu plecaþi,
Pânã capul nu-i tãiaþi;
Dacã nu-l rãpuneþi voi,
Ne rãpune el pe noi!
Iatã-i iar la Gruia, sus:
- Ce-ai cerut, noi þi-am adus.
Uite, nouãzeci de-ostaºi,
¤ncãrcaþi cu gãlbenaºi;
Nouãzeci de turci soldaþi,
Toþi cu taleri încãrcaþi.
Lasã legea ta creºtinã,
Lui Alah de azi te-nchinã!
Legea noastrã-i pe pãmânt
Tot ce poate fi mai sfânt;
Scarã-n ceruri de suit,
Cheia raiului dorit!